Hanul Drăguşeni

Hanul Drăguşeni este un han turistic situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce străbat România (E85), la o distanţă de 25 km sud de municipiul Fălticeni şi la 25 km nord-est de Târgu Neamţ. Ca localizare, el se află în satul Drăguşeni din judeţul Suceava. Hanul Drăguşeni continuă tradiţia vechiului Han Callimachi din Draguseni construit la începutul secolului al XIX-lea de-a lungul drumul Siretului ce lega sudul Moldovei de Bucovina (Galaţi - Tecuci - Mărăşeşti - Bacău - Roman - Fălticeni - Cornu Luncii - Siret).Prima menţiune a unui han la Drăguşeni are loc într-un document de prin 1783. [1] După cum atestă documentele vremii, beizadeaua Alexandru Callimachi, fiul fostului domnitor Scarlat Callimachi (1812-1819) şi al Smarandei Callimachi (născută Sturza), a construit între anii 1832-1841 un han în centrul satului Drăguşeni, plus o serie de acareturi. Au fost folosiţi meşteri specializaţi în construcţii (stoleri, lăcătuşi şi fierari, pietrari şi cărămidari). [2] Acest han era staţie de poştalioane şi loc de popas şi de târg pentru negustorii care străbăteau Moldova. Hanul dispunea de odăi pentru musafiri, camere pentru crâşmari şi hangii, magazii, bucătărie, crâşmă şi cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparaţii ale rotarilor şi harabagiilor, cantonul pentru întreţinerea şi repararea drumului şi podurilor, precum şi locul de pază al arnăuţilor. Marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961) menţionează Hanul din Drăguşeni în povestirea "Negustor lipscan" din volumul Hanu-Ancuţei (1928). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când aducea marfă de la Lipsca către Iaşi, negustorul Dămian Cristişor opreşte carele la Drăguşeni, unde este nevoit să-i dea "privighetorului" un baider roşu de lână de India pentru ca acesta să-l lase să meargă mai departe. [3] După Unirea Principatelor Române, moşia Callimachi şi hanul au trecut pe la mai mulţi proprietari. În anul 1873 moşia Drăguşeni de circa 4000 de fălci a fost cumpărată de negustorul Nicolae Drossu, trecând după moartea acestuia în proprietatea fiicelor sale: Ortansia, căsătorită cu gen. Dimitrie Racoviţă, şi Alisa. Deoarece proprietarii moşiei nu locuiau acolo şi nu se puteau ocupa de administrarea acesteia, moşia Drăguşeni şi hanul au fost arendate de societatea "Dacia-România" cu capital evreiesc. Prin legea agrară din 1921 moşia Drăguşeni a fost expropriată în totalitate, terenul fiind arendat de săteni care au înfiinţat Societatea cooperatistă "Patria". Societatea cooperatistă a fost desfiinţată ulterior, iar hanul a fost achiziţionat de către un fost salariat, Haralambie Gafencu, care l-a dat în arendă cooperativei "Solidaritatea". În acei ani se vindeau acolo băuturi alcoolice şi produse coloniale. [4] După cel de-al doilea război mondial şi instaurarea regimului comunist, Hanul Drăguşeni a fost naţionalizat. Din cauza faptului că statul nu a investit bani în reparaţia sa, clădirea a fost abandonată şi a început să se ruineze. În anul 1963, nemulţumiţi de vederea zilnică în centrul satului a unor ruine abandonate, localnicii au cerut autorităţilor fie să demoleze ruinele, fie să reconstruiască hanul. În articolul “Hanul din Drăguşeni” publicat în ziarul „Zori noi” din 2 septembrie 1967 era prezentată starea în care ajunsese vechiul han: „La intrarea în regiunea Suceava, pe partea dreaptă a drumului european 20, în comuna Drăguşeni - Fălticeni, zac în totală paragină dar neuitate pentru că figurează în nişte scripte colbuite de vreme, rămăşiţele unui han cu un vechi renume. (...) Indiferent dacă i se spunea Hanul lui Ştefăniţă Vodă sau Hanul lui Cuza, starea în care se află acest han ne îndeamnă la aduceri aminte. Şi nu orice fel de aduceri aminte, ci din acelea din vremurile lui bune şi încă dintre cele înmiresmate cu parfum de Cotnari, cu fleici şi frigărui unse cu mujdei. Sutele de ani care s-au scurs i-au determinat pe oamenii din comună să ceară în 1963 sau demolarea ruinelor, sau transformarea lor în indiferent ce numai să nu rămînă ca o casă a nimănui, lîngă drumul mare”.[5] La începutul anilor '70 ai secolului al XX-lea, autorităţile au dispus reconstrucţia hanului pe vechiile temelii. Cooperativa de consum Suceava a reconstruit hanul după imaginile de epocă şi l-a redeschis ca unitate comercială şi de alimentaţie publică. În anul 2003, Hanul Drăguşeni a fost cumpărat de asociaţii Doru Costică Macovei şi Gheorghe Hristea. Noii proprietari au renovat clădirea, amenajând interiorul după modelul unui interior de epocă. [6] De mai multe ori, posturile de televiziune au transmis emisiuni de la Hanul Drăguşeni. Postul de televiziune TVR a transmis de acolo cu prilejul sărbătorilor pascale din anul 2010 un spectacol de o oră şi jumătate în care s-au depănat snoave şi povestiri, s-a cântat muzică populară şi s-au dansat dansuri populare. Printre interpreţi s-au numărat Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Mioara Velicu ş.a., dar şi Ansamblul de dansuri populare de la Todireşti (jud. Vaslui). [7] În prezent, Hanul Drăguşeni este o pensiune turistică de 3 stele care păstrează atmosfera arhaică de altădată. Pentru drumeţi sunt puse la dispoziţie două apartamente de lux şi opt camere cu câte 2 paturi. Pensiunea dispune de un restaurant cu 150 locuri, un salon intim cu 24 locuri, o sală de conferinţe pentru 20 persoane şi o cramă cu minim 12 locuri.