Hanul de la Şerbeşti

Hanul de la Şerbeşti este un fost han turistic construit în secolele XVII - XVIII în satul Şerbeşti (azi satul Ştefan cel Mare din judeţul Neamţ). Clădirea se află în prezent în ruine. Hanul de la Şerbeşti a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Neamţ din anul 2004, având codul NT-II-m-B-10705. [1]Conform tradiţiei, Hanul de la Şerbeşti a fost construit în secolul al XVII-lea, în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). [2] Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăţi din satul Şerbeşti. În anul 1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanţei dintre Tupilaţi (unde se află Hanul Ancuţei) şi Piatra Neamţ, pe partea dreaptă a drumului judeţean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor şi pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereţi groşi din piatră nefasonată şi două intrări monumentale cu porţi grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micşorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porţile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. [3] Interiorul era format dintr-o curte interioară ("şandramaua"), aflată sub un acoperiş sprijinit pe grinzi groase de stejar şi prevăzută cu două porţi mari. Aici erau adăpostiţi călătorii şi căruţele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porţi şi plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte şi de alta a curţii interioare se aflau câteva încăperi rezervate cârciumii, bucătăriei şi locuinţei călătorilor de vază. Pe jumătate din latura estică se aflau trei încăperi, iar pe jumătatea corepondentă a laturii vestice alte două camere şi intrarea boltită a unui beci; astfel, pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spaţiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu. [4] În timpul primului război mondial, acoperişul hanului a ars, dar a fost refăcut după aceea. Hanul de la Şerbeşti a funcţionat până la instaurarea regimului comunist şi naţionalizarea proprietăţilor. După naţionalizare, el a fost abandonat şi lăsat să se ruineze. [5] În anul 1989, autorii lucrării monografice "Tradiţii ale ospitalităţii româneşti. Prin hanurile Iaşilor" (Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1989) constatau că zidurile de piatră se menţineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. [6] În prezent, Hanul de la Şerbeşti se află în ruine; acoperişul lipseşte, iar pe anumite porţiuni zidul este prăbuşit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ, Consiliul local Ştefan cel Mare a organizat o licitaţie pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Şerbeşti şi a terenului aferent construcţiei pentru o perioadă de 49 de ani. La licitaţie au participat trei investitori: Dănuţ Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roşie şi Sorin Ouatu din Ştefan cel Mare. Preţul de pornire a fost de 26.500.000 lei, Hanul de la Şerbeşti fiind adjudecat în final pentru suma de 147.337.800 lei, un preţ de 5,55 ori mai mare decât preţul de pornire, de către omul de afaceri local Sorin Ouatu. Noul proprietar are obligaţia de a respecta destinaţia iniţială a clădirii şi de a reda aspectul iniţial al edificiului, pornind de la fotografiile de epocă. [7]