Monumentul Unirii din Iaşi

Monumentul Unirii din Iaşi este un monument de marmură albă, realizat de principesa Olga Sturdza şi inaugurat în anul 1927, la baza Bulevardului Carol. Monumentul este format dintr-o piesă centrală (Patria-Mamă) şi patru piese mai mici (provinciile reîntregite Transilvania, Basarabia şi Bucovina şi românii de pretutindeni rămaşi în afara hotarelor României). A fost demolat în anul 1947 şi reconstruit în 1999, fiind plasat de această dată în Piaţa Naţiunii (din faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi). Monumentul urma să fie aşezat la intrarea Palatului marelui logofăt Dumitrache Cantacuzino-Paşcanu, din capătul Bulevardului Carol I (Copou), unde a locuit Regina Maria în perioada cât autorităţile române se refugiaseră la Iaşi (1916-1918), dar fiind prea voluminos s-a căzut de acord să fie ridicat într-o altă locaţie. Lucrările de amplasare ale monumentului au început în anul 1925, în intersecţia de la Fundaţie (la baza Bulevardului Carol). Elementele lucrării au fost executate în Copou, unele părţi fiind amplasate în Parcul Copou până la asamblarea lor. Soclul monumentului era din piatră – adusă din cariera Corbăul Clujului – şi avea patru laturi, execuţia sa fiind încredinţată antreprenorului bucureştean Leonardo Martinez. Soclul avea patru laturi. Pe latura din stânga au fost săpate următoarele cuvinte: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea care a hrănit toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea! Divanul Ad-hoc al Moldovei, 7 octombrie 1858“. Pe latura din dreapta figurau cuvintele rostite de Alexandru Ioan Cuza, la 29 ianuarie 1859: „Unirea coroanelor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul este triumful unui principiu mare, care viază cu tărie în inimile românilor: principiul frăţiei româneşti. El ne-a salvat de la pierzanie în trecut, el ne reînvie în timpul de faţă, el ne va duce la bine şi la mărire în viitor. Trăiască frăţia românească! Trăiască principatele române!“ Pe latura din faţă erau săpate cuvintele rostite de către Regele Ferdinand, la 5 decembrie 1918: „Declar pe veci unite în Regatul României toate ţinuturile locuite de români, de la Tisa la Nistru. Prin lupte şi jertfe, Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim astăzi aspiraţiile noastre cele mai sfinte. Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în muncă roditoare prin strigătul: Trăiască România Mare, puternică şi unită!“