Fântâna Lahovari

Fântâna Lahovari (Fântâna George Em. Lahovary) realizată de sculptorul Carol Storck se află, în prezent, în Piaţa Naţiunile Unite din Bucureşti[1] Fântâna, comandată de către prinţesa Zoe Suţu în 1903, a fost ridicată iniţial în faţa Sălii de Tir şi Gimnastică. Monumentul, combinat cu o fântână, îl comemorează pe politicianul şi ziaristul George Lahovari. [2] [modificare]Sfârşitul lui George Em. Lahovari George Em. Lahovari, fratele cunoscutului om politic Alexandru N. Lahovari, a scris în noiembrie 1897, în ziarul conservator “L’Independence Roumaine”, câteva articole în care ataca politica lui Nicolae Filipescu şi ziarul “Epoca”, pe care îl conducea, acuzându-l de duplicitate şi de apropiere faţă de liberali[3], cel mai acid fiind Deux politiques, publicat la 27 noiembrie 1897[4]. Nicu Filipescu i-a cerut în mod repetat lui Lahovari să înceteze aceste atacuri. Deoarece atacurile nu au încetat, Nicu Filipescu a considerat că i-a fost lezată onoarea si l-a provocat la duel pe Lahovari, cerându-i “să se iasă în teren”. Prietenii celor doi au susţinut că nu există suficiente motive pentru un duel, aşa că Lahovari şi-a cerut scuze, încercând să evite confruntarea. Filipescu nu a acceptat scuzele, a ales spada ca armă şi "Sala de Tir şi Gimnastică" ca loc pentru desfăşurarea duelului. Amândoi participanţii la duel erau conservatori de frunte, amândoi erau buni spadasini, amândoi descindeau din vechi familii boiereşti, care dăduseră ţării dregători de seamă.[3] Lupta a fost scurtă şi au fost încălcate mai multe reguli din “Codul Dueliştilor”. Nicolae Filipescu i-a aplicat adversarului o lovitură nepermis de puternică, în urma căreia Lahovari a murit în câteva minute sub ochii martorilor la duel. Pentru acest omor, justiţia l-a condamnat pe Filipescu la închisoare, dar regele Carol I l-a graţiat. [3] Ulterior, pe locul unde se afla Sala de Tir şi Gimnastică a fost construit Teatrul Regina Maria.[3]