Fântâna-Zânelor, Ismail

Fântâna-Zânelor (în bulgară Фънтъна-Дзинилор, în rusă Кирнички, în ucraineană Кирнички, transliterat Kirniciki) este un sat reşedinţă de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are 2,241 locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 48 metri, în partea nord-estică a raionului Ismail. El se află la o distanţă de 48 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul naţional Ismail-Odesa. Din apropierea acestei localităţi izvorăşte râul Enica, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localităţii Hasan-Aspaga. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Fântâna-Zânelor (în ucraineană Фынтына-Дзинилор), în acel an el fiind redenumit Kirniciki. Prin Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat Ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) şi transformându-l într-o gubernie împărţită în zece ţinuturi (Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chişinău[1]). Pentru a-şi consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autorităţile ţariste au sprijinit începând din anul 1812 stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranţi bulgari din sudul Dunării, aceştia primind terenuri de la ocupanţii ruşi ai Basarabiei. Satul Fântâna-Zânelor a fost fondat în anul 1814 de către ţărani moldoveni şi ucraineni. În 1830 au început să sosească aici colonişti bulgari de la sud de Dunăre. În 1841 a fost construită Biserica "Adormirea Maicii Domnului", considerată astăzi ca monument de arhitectură. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâşie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad şi Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Ţara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componenţa noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei şi Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În ianuarie 1918, activiştii bolşevici au preluat conducerea în sat. Intervenţia armatei române a dus la înăbuşirea rebeliunii bolşevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Fântâna-Zânelor a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail. Pe atunci, majoritatea populaţiei era formată din bulgari, existând şi comunităţi mici de ruşi şi români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.564 locuitori din sat, 2.122 erau bulgari (82.76%), 386 ruşi (15.05%), 48 români (1.87%), 4 ţigani, 3 găgăuzi şi 1 ungur. [2] La 1 ianuarie 1940, din cei 2.771 locuitori ai satului, 2.381 erau bulgari (85.93%), 383 ruşi (13.82%) şi 7 români (0.25%). [3] În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiştilor bolşevici din URSS, aici existând un comitet revoluţionar clandestin. În august 1923, câţiva ţărani săraci au confiscat o parte din terenurile proprietarilor locali şi au început chiar să-şi construiască case. Mai mulţi săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolşevicii din URSS. După înăbuşirea răscoalei au fost arestaţi patru localnici. În 1925, poliţia a descoperit o organizaţie clandestină. Ţăranii din localitate au participat la demonstraţia politică de la Ismail din 2 februarie 1930 în care s-a cerut împroprietărirea ţăranilor cu pământ. [4] Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (judeţele româneşti Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei şi care au fost alipite RSS Ucrainene [5]. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 şi integrate în componenţa RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi. În război au luptat 36 săteni, 17 dintre ei murind pe front. În anul 1947, autorităţile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Fântâna-Zânelor în cea de Kirniciki. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desfiinţată, iar localităţile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Fântâna-Zânelor face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.241 locuitori, preponderent bulgari.