Marin Mălaicu-Hondrari

"Este o mare bucurie ca, într-o zi - după ce de ani întregi s-au prăbuşit peste tine tone de cărţi inutile, necinstite, snoabe, mincinoase, neruşinate sau numai plictisitoare - să dai şi de o carte, în fine, adevărată. Am avut acest rar noroc cînd am descoperit Cartea tuturor intentiilor a lui Marin Mălaicu-Hondrari, publicată iniţial la o editură inimoasă, dar mică şi fără posibilităţi de difuzare. Am citit-o cu sentimentul, tot mai accentuat, că am dat de o floare de mină desfăcută-n obscuritate, şi care trebuie neapărat scoasă la lumină. Publicată şi difuzată cum trebuie, cartea lui Marin Mălaicu are, cred eu, şansa să devină o carte-cult, definitorie pentru o generaţie, asemenea Lupului de stepă a lui Hesse sau a faimosului Pe drum de Kerouac. Scriitura este impecabilă, albă, denotativă, fără ostentaţie sau ornamente. Prin transparenţa acestui geam simplu se zăresc însă peisaje psihice stranii, în care visceralul expresionist şi graţia suprarealistă coexistă. O carte curată, puternică intelectual, a unui om care-a trăit fapte nebuneşti şi a avut forţa să le noteze la rece. E cartea care ne îmbogăţeşte azi şi pe noi, cei ce iubim cu adevărat literatura." (Mircea Cărtărescu) "Spre final, o notă lămuritoare: "Conform Mariei del Sol, eram un neîndemînatic şi un copil. Nu era primul om care îmi spunea aşa ceva. O luam ca pe o mare onoare, ca pe o dovadă că încă rezistam, că în continuare mă opuneam maturităţii abjecte a oamenilor". Cartea tuturor intenţiilor îl califică pe Marin Mălaicu-Hondrari drept "un neîndemînatic şi un copil" autentic, mai exact - un scriitor veritabil." (Mihai Dragolea)