Curtea domnească din Suceava

Curtea domnească din Suceava este o curte domnească construită în sec. XIV - XVII în centrul oraşului Suceava, pe Str. Ana Ipătescu f.n. În prezent, se află în ruine. Ansamblul "Curtea Domnească" din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, la numărul 1409, având codul SV-II-a-A-05471 şi fiind format din 4 obiective: [1] Palatul Domnesc - ruine - datând de la mijlocul sec. al XIV-lea şi având codul SV-II-m-A-05471.01 Turn locuinţă - ruine - datând din sec. al XIV-lea şi având codul SV-II-m-A-05471.02 Turn de poartă - ruine - datând din sec. al XIV-lea şi având codul SV-II-m-A-05471.03 Anexă - ruine - datând din 1486 şi având codul SV-II-m-A-05471.04Prima construcţie descoperită pe actualul loc al Curţii domneşti datează din timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391). [2] Acesta a construit o casă domnească din lemn, de formă dreptunghiulară (cu lungimea de 18,50 m şi lăţimea de 7 m), prevăzută la partea inferioară cu o pivniţă, tot din lemn, lungă de 14,25 m şi cu intrarea în pantă. Casa domnească era alcătuită din două încăperi despărţite de un perete cu uşă. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a refăcut construcţia din lemn, ridicând un zid de incintă din piatră şi un corp de clădiri prevăzut cu beciuri pe latura de est. [3] În a doua jumătate a secolului al XV-lea un incendiu violent a distrus Curtea domnească, construcţia din lemn fiind complet distrusă. [2] În timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504) s-a reconstruit Curtea domnească. Peste resturile clădirii din lemn a lui Petru Muşat (aflată înspre nord) s-a construit o casă de piatră cu parter, iar clădirea din zid cu beciuri de pe latura de est a fost extinsă spre sud. Lucrările s-au finalizat prin amenajarea unui pavaj de prundiş şi lespezi de piatră (sub care s-au găsit monezi nu mai vechi de 1480). După definitivarea lucrărilor, Curtea domnească avea forma unui patrulater cu latura est-vest de 67,50 m şi cea nord-sud de circa 40 m. Clădirea era o construcţie masivă de piatră cu o fundaţie cu adâncimea de 1,50 m şi ziduri groase de 1,60 m. Curtea domnească din Suceava era formată din încăperi cu rol rezidenţial, o sală a Sfatului domnesc şi de ceremonial, o locuinţă-turn şi un turn de poartă. [4] Pe latura de est se afla o pivniţă cu o lungime de 24 m şi o lăţime de 12 m. Ea era împărţită în două nave dispuse pe toată lungimea şi separate de piloni sub formă de arce, dispuşi la circa 2,80-3 m unul de altul. Pe latura de vest a pivniţei se aflau nişe laterale. În pivniţă se pătrundea pe o intrare-tobogan (pe latura de nord) sau pe scări (pe latura de sud). [2] Ultimele intervenţii s-au efectuat în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Atunci au fost refăcute pivniţele, amenajându-se intrări boltite din cărămidă şi ancadramente de piatră la uşi. Curtea domnească din Suceava a fost abandonată la sfârşitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. Istoricii presupun că încetarea existenţei Casei domneşti a avut loc în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitraşcu Cantacuzino (1674-1675, 1684-1685) , când domnitorul a dispus distrugerea cetăţilor Sucevei, a Neamţului şi a Hotinului. [5] În anul 1700, solul polonez Rafael Leszczynski a găsit aici "un palat domnesc de zid, pustiu". Ruinele Curţii domneşti din Suceava au intrat în atenţia cercetătorilor şi restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curţi s-au conservat pe o înălţime ce variază între 1 şi 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălţuite şi altele smălţuite. Cahlele au ornamentaţii diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale şi animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. Începând din anul 2000 s-a deschis aici un şantier naţional de restaurare. În timpul lucrărilor, zona ruinelor a fost împrejmuită cu un gard din panouri metalice. Lucrările s-au desfăşurat cu întreruperi, din lipsa fondurilor. Din cauza faptului că şamntierul era mai mult abandonat, vestigiile istorice au fost invadate de vegetaţie, iar în baraca părăsită a organizării de şantier s-au pripăşit oameni lipsiţi de adăpost şi câini comunitari. [6] În martie 2010, reprezentanţii Primăriei Suceava au anunţat că s-au alocat 150.000 lei pentru împrejmuirea ruinelor Curţii Domneşti cu un gard nou. Acesta urma să fie construit din piatră şi fier forjat pe partea dinspre Calea Unirii, iar pe celelalte laturi, din plasă. [7] În luna august au început lucrările pentru construcţia gardului care va proteja monumentul şi va asigura aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu. S-a demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului şi s-a ridicat, pe o fundaţie din beton armat, un gard din piatră înălţat cu plase din fier forjat. [6]