Sinagoga Mare din Hârlău

Sinagoga Mare din Hârlău este un lăcaş de cult evreiesc din oraşul Hârlău, localizat pe strada Muşatinilor nr. 5. Ea a fost construită în perioada 1814-1815.După tradiţie, primii evrei s-au stabilit la Hârlău încă din vremea lui Ştefan cel Mare (1457-1504). La Curtea domnească de la Suceava era un medic evreu, Şmil din Hârlău, care îl trata de gută. [1] La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei au acordat înlesniri de taxe unor meseriaşi evrei care au sosit la Hârlău din Galiţia şi Podolia; unul dintre ei era şi bijutierul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1735-1739). [2] Domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licenţă de a construi o fabrică de sticlă şi o fabrică de hârtie cu 60 de angajaţi, scutind de taxe pe trei meseriaşi de etnie evreiască. El le-a permis evreilor din Hârlău să-şi construiască o casă de rugăciune şi o baie rituală. [3] În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuţi în ţară, sunt scutiţi de obligaţia de a furniza alimente armatei, dar trebuie să livreze alcool trupelor. Principala ocupaţie a evreilor din Hârlău era negustoria, dar existau şi meseriaşi (croitori, cizmari sau potcovari). Ca urmare a dezvoltării comerţului, comunitatea evreiască din oraş a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 784 locuitori evrei, în 1838 numărul lor crescuse la 1.008 (şi pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia şi Bucovina) şi în 1859 la 1.389. La sfârşitul secolului al XIX-lea a crescut numărul manifestărilor antisemite din Hârlău. Pe acest fundal, jumătate din evreii din localitate au emigrat între anii 1899-1900 către alte ţări, în special în America, apoi către Palestina. Dinamica comunităţii din această perioadă stă mărturie în acest sens: 2.254 evrei (adică 56,6% din populaţie) - 1886, 2.718 (adică 59,9%) - 1899 şi doar 2.023 - 1913 (49,6%). [4]