Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuţi)

Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 din Rădăuţi este un fost lăcaş de cult evreiesc din municipiul Rădăuţi, localizat pe strada 1 Mai nr. 31, pe drumul care duce la Frătăuţi, în apropiere de Templul Mare. Primii evrei au sosit în târgul Rădăuţi la sfârşitul secolului al XVIII-lea venind din Galiţia, dar şi din localităţi ca Siret, Storojineţ, Cernăuţi, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existenţa a trei familii evreieşti la Rădăuţi. Autorităţile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreieşti la Rădăuţi. În anul 1816, contele Hardegg, trimisul Curţii Imperiale, a sosit la Herghelia din Rădăuţi şi a dat ordin ca evreii să fie alungaţi din localitate. Ordinul nu a fost pus însă în aplicare, iar numărul evreilor de aici a continuat să crească. În anul 1821, s-a deschis în localitate o cârciumă pentru evrei. În 1830 s-a deschis prima sinagogă, ulterior achiziţionându-se şi spaţiu pentru un cimitir. Rădăuţiul a fost ridicat la rang de oraş în anul 1852, iar prin Constituţia Imperiului Austro-Ungar din 1867 li s-a acordat evreilor cetăţenia statului dualist austro-ungar. Pentru a se înţelege importanţa comunităţii evreieşti din Rădăuţi, trebuie spus că din cei 11.162 locuitori ai oraşului în 1880, evreii reprezentau 30.9% din populaţie (3.452 locuitori). [1] În anul 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) şi şase şcoli oficiale. [2] În anul 1910 locuiau în oraş 5.940 de evrei, 5.256 de germani şi 4.456 de români.