Mausoleul lui Vasile Alecsandri

Mausoleul lui Vasile Alecsandri este un monument din satul Mirceşti (judeţul Iaşi), format dintr-o capelă mortuară unde a fost înmormântat poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). El a fost construit în perioada 1925-1927, din iniţiativa Academiei Române şi cu sprijinul Ministerului Artelor, în curtea conacului de la Mirceşti. Planurile monumentului au fost realizate de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, membru de onoare al Academiei Române. Mausoleul lui Vasile Alecsandri a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, alcătuită de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, având codul de clasificare IS-IV-m-B-04202.02. [1] În această listă nu se specifică anul construcţiei. Poetul Vasile Alecsandri şi-a exprimat în testamentul său din 20 septembrie 1886 dorinţa ca soţia sa să construiască o bisericuţă în curtea casei, unde să fie înmormântat, folosindu-se la ridicarea ei lemnul din lunca Siretului. El a murit la 22 august 1890 de cancer la plămâni şi la ficat. După ce i s-a făcut o autopsie într-o cameră aflată în spatele casei, trupul său a fost îmbălsămat şi aşezat în sicriu dublu, din metal şi lemn, dotat cu un gemuleţ de sticlă în dreptul feţei. [2] Trupul său a fost înmormântat patru zile mai târziu într-un colţ din grădina casei, pe care soţia sa a donat-o Academiei Române în anul 1914. [3] În decursul timpului, cei care au mers la Mirceşti pentru a se reculege la mormântul poetului, au deplâns starea monumentului, invocând "nerecunoştinţa neamului". După cum descria E.P. Eftimie într-un articol publicat în anul 1906 în ziarul "Liberalul" din Iaşi, cripta se afla într-o baracă de scânduri, cu lemnul înnegrit, putrezit de ploaie şi plin de muşchi, înconjurată de vegetaţie abundentă. [2] Între anii 1925-1927, din iniţiativa Academiei Române şi cu sprijinul Ministerului Artelor, a fost construit un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldoveneşti în curtea conacului de la Mirceşti. Locul construirii mausoleului a fost ales de academicienii Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor şi artelor) şi Ioan Bianu. Planurile monumentului au fost realizate de către arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti (1869-1943), membru de onoare al Academiei Române, de construcţia lui s-a îngrijit arhitectul Alexandru Popovici, iar interiorul a fost pictat de Paul Molda. [2] Mormântul lui Vasile Alecsandri. La data de 19 mai 1928, "într-un cadru restrâns şi fără mult fast" - după cum relatează articolul "La cripta lui Vasile Alecsandri" publicat în ziarul "Universul" din 23 mai 1928 [4] -, în acest mausoleu au fost strămutate osemintele poetului, cu participarea preşedintelui Academiei Române, Emil Racoviţă, şi a nepoatelor poetului, Elena şi Margareta Catargi, Maria Sturza etc. De asemenea, au mai fost înmormântate aici şi rămăşiţele părinţilor poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) şi Elena Alecsandri (1800-1842) - aduse prin grija soţiei lui Alecsandri de la Biserica "Sf. Spiridon" din Iaşi şi aşezate la dreapta poetului, precum şi ale soţiei sale, Paulina Alecsandri (1840-1921), amplasate la stânga poetului. Mausoleul a fost inaugurat festiv două săptămâni mai târziu, la data de 3 iunie 1928, în prezenţa mai multor membri ai Academiei Române şi a unor personalităţi politice şi culturale ca Simion Mehedinţi, I.Gh. Duca (ministrul instrucţiunii publice şi cultelor), Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor şi artelor), Lucian Triteanu (episcopul Romanului), D.C. Istrati, George G. Mârzescu, I. Onciul, colonelul Anghelescu (adjutant regal), printre cei care au luat cuvântul numărându-se şi scriitorul Mihail Sadoveanu, după cum se relatează în articolul "Pelerinajul Academiei la Mirceşti" publicat la 5 iunie 1928 în ziarul "Adevărul". În partea stângă a mausoleului s-a pus o placă de piatră cu inscripţia Constructor Al Popovici arhitect, iar în partea dreaptă o placă cu inscripţia Architect N Ghica-Budeşti. Deasupra intrării, pe un semicerc de marmură aflat deasupra intrării în mausoleu se află o placă de marmură cu următoarea inscripţie scrisă cu litere de bronz: "-MARELUI POET AL NEAMULUI- -VASILE ALECSANDRI- -1821-1890- -NAŢIUNEA RECUNOSCĂTOARE-" Pe lângă placa funerară care acoperă cripta din interiorul mausoleului şi pe care sunt gravate cu litere de bronz numele poetului şi anii săi de viaţă (1821-1890), a fost amplasată o placă de marmură cu numele celorlalte trei persoane înmormântate în acelaşi loc (părinţii şi soţia scriitorului). Pereţii interiori ai mausoleului sunt pictaţi cu chipuri de sfinţi şi motive populare româneşti.