Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” din Arad

Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” este urmaşul şcolii pedagogice întemeiate în 1812, de către Dimitrie Ţichindeal, sub denumirea de Preparandia din Arad. Preparandia a fost prima şcoală pedagogică românească, din întreg arealul românesc. Se numără şi între primele din Europa, având în vedere că prima şcoală normală a fost înfiinţată în 1810 la Strasbourg).[1] Importanţa sa a fost majoră datorită lipsei unei şcoli în limba română, în întreaga Transilvanie, românii fiind supuşi unui proces de maghiarizare şi sârbizare. La început au fost înscrişi 78 de elevi, iar cursurile erau ţinute de către 4 profesori: Dimitrie Ţichindeal, care a fost şi primul director al şcolii, Iosif Iorgovici, profesor de matematică, fizică şi filozofie, Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatică şi epistolografie, şi Ioan Mihuţ, profesor de pedagogie şi istorie. Pe lângă dascăli, aici au fost pregătiţi şi preoţi până în 1822 când a fost înfiinţat Institutul Teologic din Arad. Casa unde se ţineau cursurile se afla în proprietatea lui Sava Arsici, primarul. Dupa câţiva ani, când vede rezultatele bune obţinute de studenţi la examene, acesta decide să-i doneze lui Dimitrie Tichindeal clădirea unde se ţineau cursurile. În anul 1815, seniorul Ţichindeal este destituit din funcţia de director pentru că el împreună cu Moise Nicoară au susţinut numirea unui episcop român în locul unuia sârb. În anul 1876, Institutul Pedagogic şi Institutul Teologic se unesc sub numele de Institutul Pedagogic-Teologic Român din Arad.