Dau cu pumnul pentru Londra

România are, deocamdată, un singur calificat la JO, Bogdan Juratoni (cat. 75 kg) Boxul românesc are şanse mari să-şi sporească numărul de olimpici. Tricolorii sunt în cărţi la turneul la Trabzon (Turcia), unde se împart ultimele bilete pentru Londra.

România are doi sportivi la un pas de Jocurile Olimpice. Ştefan Caşlarov (49 kg) şi Răzvan Andreiana (foto - 56 kg) s-au calificat aseară în sferturile de finală ale turneului preolimpic de la Trabzon şi mai au nevoie de numai un succes pentru a-şi securiza locul pentru Londra. Caşlarov l-a depăşit (scor 13-9) pe belarusul Vadzin Kirilenka şi va boxa azi în meciul decisiv cu irlandezul Patrick Barnes, iar Andreiana l-a învins clar (17-9) pe polonezul Mateusz Polski şi îl va întâlni, tot azi, pe georgianul Merab Turkadze. La ambele categorii sunt puse la bătaie câte patru locuri-cotă.

Ceva mai dificil le va fi celorlalţi doi români rămaşi în concurs, Ionuţ Gheorghe (69 kg) şi Mihai Nistor (+91 kg), obligaţi să ajungă în finală pentru a se califica (sunt doar două bilete olimpice la categoriile lor). Deocamdată, ambii au păşit cu dreptul în turneu. I. Gheorghe l-a învins la puncte pe Michalis Michailidis (Cipru / 18-5), iar Nistor l-a spulberat pe Einar Vallin (Suedia / KO 2). Tot azi vor boxa şi ei în sferturi.

Citeste mai mult >>

Se întâmplă la nemţi! Ronaldo, Benzema, descălcaţi şi dezbrăcaţi pe Allianz Arena! Hoţii le-au furat 6 perechi de ghete şi 5 tricouri

Jucătorii lui Real Madrid au avut parte de o surpriză neplăcută chiar înaintea meciului cu Bayern Munchen, din semifinalele Ligii Campionilor. Elevii lui Jose Mourinho s-au trezit că le lipsesc din vestiar şase perechi de ghete şi cinci tricouri.

Printre păgubiţi, Cristiano Ronaldo, Ozil şi Benzema. Oficialii clubului spaniol au reclamat deja incidentul la UEFA, care va declanşa o anchetă.

Cât despre partea germană, vădit ruşinaţi, oficialii lui Bayern Munchen n-au putut oferi o explicaţie clară, deşi vestiarele sunt monitorizate prin camere video.

Incredibil ce pot face nemtii..

Citeste mai mult >>

Ronaldinho condamnat la inchisoare !

Roberto de Assis, fratele si, totodata, agentul lui Ronaldinho a fost condamnat la cinci ani si cinci luni de inchisoare pentru spalare de bani si evaziune fiscala, a anuntat un tribunal din statul Rio Grande do Sul.

Roberto de Assis, care va beneficia de un regim de semilibertate, va trebui sa plateasca si o amenda.

"Justitia federala din Rio Grande do Sul l-a condamnat pe agentul si fostul jucator de fotbal Roberto de Assis Moreira pentru ca nu a declarat sumele de bani depuse in strainatate si pentru spalare de bani", a anuntat intr-un comunicat tribunalul care se ocupa de caz.

Potrivit presei locale, valoarea sumelor nedeclarate s-ar ridica la 890.000 de dolari (677.889 euro).

Fost mijlocas, De Assis a debutat la Gremio Porto Alegre in 1987 si a evoluat si la FC Sion (Elvetia) si Sporting Lisabona.

El si-a incheiat cariera la Montpellier (Franta) in 2002 si se ocupa de atunci de afacerile fratelui sau Ronaldinho, transferat in februarie 2011 de la AC Milan la Flamengo.

Citeste mai mult >>

Zenul

Zenul este transmisia exactă a practicii zazen. Este practica posturii şi a respiraţiei corecte, cu corpul şi mintea unificate, abandonând astfel orice idee sau spirit de cautare ori de profit personal, detaşat de complicaţiile minţii egoiste. Este postura în care "trezitul" Shakyamuni a atins iluminarea acum 2600 de ani. Maestrul Deshimaru o numea "Întoarcerea la condiţia normală, originară, universală a corpului şi a minţii". Zazenul se adresează deci tuturor, fără deosebire de vârstă, sex sau inteligenţă. Practicat cu regularitate, urmând învaţătura maeştrilor autentici ai transmisiei, el conduce la transformarea radicală a viziunii noastre asupra lumii şi aduce fericirea profundă în viaţa cotidiană. Mintea noastră îngustă, egoistă şi complicată se deschide negreşit înţelepciunii celei mai înalte - înţelepciunea trezirii - iar spiritul compasiunii universale creste în noi, inconstient, natural, automat. Kodo Sawaki spunea: "Lasati zazenul să facă zazen!". Zenul nu este filosofie, nu este psihologie, nu este doctrină. El este dincolo de filosofii, de concepte, de forme. Esenţa zenului nu se exprimă prin cuvinte.

Citeste mai mult >>

Parkour

Parkour este o disciplină fizică inspirată de mişcarea corpului omenesc. Se concentrează pe mişcarea eficientă, neîntreruptă înainte, peste, pe sub, în jurul şi prin obstacole (atât naturale cât şi artificiale) într-un anume mediu înconjurător. Astfel de mişcare poate apărea sub formă de fugă, sărituri, căţărări şi tehnici mai complexe. Scopul parkour-ului este ca practicantul să-şi adapteze mişcarea la orice obstacol din calea sa. Unii oameni găsesc multe similarităţi între parkour şi cascadoriile şi tehnicile celebrului actor şi practicant de arte marţiale Jackie Chan. Totuşi, alţii privesc parkour-ul ca pe o artă asemănătoare dansului: o formă de a materializa mişcarea corpului omenesc în cea mai frumoasă formă a sa. Parkour este adesea legat de ideea de libertate, în forma abilităţii de a depăşi aspecte din preajma ta care tind să limiteze, de exemplu balustrade, grilaje, rampe, scări sau pereţi, cuprizând libertatea la un nivel non-fizic deasemenea.Acest parkour este considerat de uni indivizi ca un sport insa este o arta a vieti de zi cu zi care reiese doar prin faptul ca nu exista competie pentru ca fiecare traceu are stilul sau! [modificare] Istorie Antrenamentul este inspirat din "L'éducation Physique Virile Et Morale Par La Méthode Naturelle" (metoda naturală de educaţie fizică şi morală) cunoscută şi sub denumirea de Hebertisme, concepută de Georges Hébert (1875-1957), fost ofiţer naval care în călătoriile sale în Africa a fost uimit de abilităţile fizice ale populaţiei indigene: „Corpurile lor erau splendide, flexibile, sprintene, agile, rezistente şi cu toate astea nu aveau un alt antrenor în gimnastică decât viaţa lor în natură.“ G. Hébert Această metodă naturală consta original în construirea unor trasee cu obstacole, parcours du combattant, în care, pe lângă mişcările specifice parkour de astăzi, se regăseau şi probe de înot, de ridicare de obiecte grele, de aruncare a unor obiecte, cvadrupedie şi de luptă corp la corp cu un partener. Spre deosebire de parkour, în "metoda naturala", toate exerciţiile sunt executate fără încălţăminte iar scopul metodei este acela de a crea indivizi puternici atât fizic cât şi psihic, moral: "etre fort pour etre utile" (puternic ca să ajuţi) şi "etre et durer" (A fi si a exista) fiind motto-urile practicanţilor. Acest gen de trasee inspirate din metoda naturală se regăsesc şi astăzi în incintele militare din toată lumea. Cel care a preluat şi a adaptat metoda naturală a fost David Belle (n. 29 aprilie 1973), inspirat de tatăl său, Raymond Belle (1939 - 1999), fost militar în Vietnam recunoscut pentru faptele sale de eroism în cadrul "sapeurs-pompiers" - pompierii militari din Paris. David Belle a părăsit şcoala la 15 ani şi s-a dedicat în totalitate dezvoltării artei sale, Le Parkour. Pe acest drum l-au urmat mai multe persoane printre care şi grupul Yamakasi, Jerome Ben Aoues, Sebastien Foucan, Les Tracers ş.a. În urma popularizării disciplinei, mai ales prin documentarul Jump London, urmat apoi de Jump Britain, diferite ramuri bazate pe latura fizică a parkour au apărut, înclinate mai degrabă spre mişcări spectaculoase. Aceste discipline sunt: 3run, free-running, etc. Altele bazate pe aceleaşi principii au fost aduse în actualitate: yamakasi, multilevelmoves, tricking, street stunts.

Citeste mai mult >>

Stadionul Mbombela

Stadionul Mbombela este un stadion multiuz care va găzduii meciuri la Campionatul Mondial de Fotbal 2010. Este situat la şase kilometri de Nelspruit, fiind piesa centrală a unui complex sportiv. El se deosebeşte de celelalte stadioane prin cei 18 stâlpi de susţinere si acoperişului care se aseamănă cu nişte girafe. Stadionul este aproape de Parcul Naţional Kruger, de aici şi comparaţia.

Citeste mai mult >>

Stadionul Municipal (Brăila)

Stadionul Municipal este un stadion multifuncţional din municipiul Brăila, situat în parcul Monument, şi care este folosit în principal de echipa locală de fotbal, CF Brăila. Stadionul Municipal din Brăila a fost inaugurat pe 21 august 1974, fiind construit pe fosta locaţie a micului stadion Vasile Roaita. Iniţial capacitatea stadionului era de 30.000 de locuri însă, dupa numeroase îmbunătăţiri, montări de bănci sau scaune, capacitatea s-a redus la 25.000 ca mai apoi în 2008, dupa instalarea a 8.000 de scaune la Tribunele I şi a II-a, capacitatea să scadă la 20.000 de locuri. Terenul este acoperit cu gazon natural, având dimensiunile 105 m x 74 m. Dispune de două tribune şi peluze, având o capacitate totală de 20.000 de locuri. Stadionul are în componenţă 4 vestiare şi o cabină pentru arbitri. În august 2008, baza sportivă a stadionului a fost modernizată, montându-se 8.000 de scaune la tribuna I şi a II-a. Stadionul are in dotare: aparatură de forţă în valoare de peste 20.000 de euro porţi de fotbal mobile parapet, mai exact - un zid de jucători pentru ca fotbaliştii să poată exersa loviturile libere în timpul antrenamentelor tablă tactică magnetică aparatură electronică pentru ca jucătorii să urmărească meciurile adversarilor, sau pentru a vedea şedinţe de pregătire ale unor cluburi mari Stadionul Municipal este un stadion utilizat nu numai pentru fotbal, ci şi pentru alte sporturi, dar cel mai interesant este faptul ca stadionul poate organiza şi curse de dirt track, de altfel fiind singura pistă de dirt track din România.

Citeste mai mult >>

Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin)

Stadionul Municipal este o arenă sportivă din Drobeta Turnu-Severin, având o capacitate de 20.054 de locuri. Este unul din cele mai mari stadioane de fotbal din România. A fost inaugurat în anul 1977 şi este folosit de clubul CS Gaz Metan Severin şi a mai fost folosit temporar de FC Universitatea Craiova (în 2010) şi de CS Pandurii Lignitul Târgu Jiu ( 2010-2011). Din ianuarie 2009 stadionul a fost în plin proces de modernizare acesta implicând: schimbarea gazonului, reabilitarea tribunelor, a vestiarelor, dar şi refacerea pistei de atletism a arenei, nocturna . Stadionul Municipal Drobeta Turnu Severin a fost într-un amplu proces de renovare ce a implicat reabilitarea tribunelor pe care au fost montate 20054 de scaune, gazonul a fost refăcut, ceea ce a implicat o serie de lucrări precum: Suprafaţa de joc a fost gata după patru luni de zile. Ea conţine 21 de drenuri plus o centură perimetrala, de colectare şi deversare a apei. Suprafata de joc este pe nisip steril cu sistem automat de irigare. Modernizarea vestiarelor si a tunelului de acces. S-au înlocuit toate gardurile împrejmuitoare. Pista de atletism modernizata. reabilitare tribune unde au fost montate scaune. Instalatie nocturna, pentru a îndeplini condiţiile omologării FIFA. O data cu renovarea completa Municipalul din Drobeta Turnu Severin este un stadion la standarde europene. Stadionul Municipal Drobeta Turnu Severin a fost inaugurat in mod oficial pe 1 decembrie 2009 printr-un amical FC Drobeta - Universitatea Craiova .

Citeste mai mult >>

Stadionul Municipal ( Bacău)

Stadionul Municipal din Bacău sau ex Stadionul Dumitru Sechelariu (cu puţin timp în urmă), este gazda meciurilor echipei FCM Bacău şi are o capacitate de 17.500 (locuri). Arena băcăuana a fost renovată în mai multe rânduri pe vremea când la conducerea echipei se afla însuşi primarul Dumitru Secheleriu, cel care a decis să îi poarte numele, schimbându-l din Nicolae Păduraru în Dumitru Sechelariu. După ce în anul 2003 a primit acceptul de a organiza meciuri internaţionale din partea UEFA, stadionul Municipal nu a mai suferit nicio modificare, iar în prezent se află într-o stare parţial avansată de degradare deoarece autorităţile nu au mai investit aproape deloc în menţinerea sa. La finalul anului 2007, Primăria a avansat ideea că stadionul să fie demolat, iar în locul său să fie amplasat un amplu complex comercial şi hotelier de înaltă ţinută arhitecturală, dar până în prezent nu s-a întâmplat nimic.1 În curând se va construi un nou stadion, amplasat în cartierul CFR, o construcţie ce va avea o capacitate de 20.000 de locuri. În afara stadionului, proiectul cuprinde construcţia unei săli de sport, teren de antrenament, pistă de atletism şi hotel. Parcarea va avea o capacitate minimă de 2.000 de locuri şi se va situa pe 4 ha de teren. În proiect este inclusă şi construcţia unei parcări subterane. În zona destinată publicului vor fi amenajate un muzeu al trofeelor, un magazin cu vânzare de articole sportive, toalete, ascensoare pentru persoanele cu handicap, bufet, un fast-food cu 200 de locuri, o cafenea de 80 de locuri. Pentru sportivi se vor face vestiare, o piscină pentru 30 de persoane, saună cu bazin mare, sală de încălzire, sală de forţă, cabinet medical şi două săli pentru instruire tactică. Noul stadion va semăna cu International Stadium din Haifa. Singura diferenţă este că stadionul din Haifa, care se află în faza de construcţie, are o capacitate a tribunelor de 30.000 de locuri. Stadionul din Haifa este realizat în colaborare cu KSS London şi S. Gendler Architects, din Anglia.2

Citeste mai mult >>

Stadionul Moses Mabhida

Stadionul Moses Mabhida este un stadion în Durban, Africa de Sud, numit după Moses Mabhida, un fost secretar al Partidului Comunist sud-african. Se intenţionează a fi un stadion multiuz de clasă mondială. Va fi unul din stadioanele care vor găzduii meciuri la Campionatul Mondial de Fotbal 2010. Stadionul în timpul Campionatului Mondial va avea 70.000 de locuri iar după 54.000 de locuri.

Citeste mai mult >>

Stadionul Maracanã

După ce a primit organizarea Cupei Mondiale din 1950, guvernul brazilian a decis construirea unui stadion nou pentru turneul final. Planurile arenei au fost create de şapte arhitecţi brazilieni: Miguel Feldman, Waldir Ramos, Raphael Galvão, Oscar Valdetaro, Orlando Azevedo, Antônio Dias Carneiro şi Pedro Paulo Bernardes Bastos.[1]. Lucrările au început propriu-zis la data de 2 august 1948.[2] [modificare] Inaugurarea Primul meci de pe noul stadion a avut loc la 16 iunie 1950. A fost un joc amical între o reprezentativă a statului Rio de Janeiro şi una a statului São Paulo. Gazdele din Rio de Janeiro s-au impus cu 3-1, Didi devenind primul marcator al unui gol pe noua arenă.[3] Deşi nu era finisat, lipsind toaletele şi facilităţi pentru mass-media, FIFA a permis ca stadionul să fie folosit pentru Cupa Mondială, iar la data de 24 iunie 1950, aici s-a disputat primul meci al Mondialului din 1950. Brazilia a învins Mexicul cu 4-0, Ademir marcând primul gol oficial pe Maracanã. La meci au asistat 81.000 de spectatori. Finala turneului a avut loc tot pe acest stadion, iar gazda Brazilia a fost învinsă de Uruguay cu 2-1. Oficial, la meci au asistat 199.854 de spectatori, dar numărul total este estimat la 210.000.[4][5] [modificare] Perioada după Cupa Mondială Stadionul a fost finalizat abia în anul 1965, la 17 ani de la prima cărămidă. După Cupa Mondială, arena a fost folosită de cluburile din Rio de Janeiro, dar a găzduit şi o serie de finale ale Cupei Braaziliei sau ale Campionatului Carioca. În septembrie 1966, jurnalistul sportiv brazilian Mário Filho a încetat din viaţă, iar administratorii arenei au decis ca aceasta să-i poarte numele. Însă stadionul este cunoscut în continuare sub porecla Maracanã. Mário Filho este considerat unul dintre părinţii stadionului, fiind printre principalii susţinători ai proiectului. În 1969, Pelé a marcat pe acest stadion golul cu numărul 1.000 al carierei, în faţa a 125.000 de spectatori. În 1989, Zico a înscris aici ultimul său gol pentru Flamengo şi al 333-lea său gol pe acest stadion, un record al arenei. [modificare] Perioada modernă Intrarea Stadionului Maracanã. La data de 19 iulie 1992, partea superioară a stadionului s-a prăbuşit, ducând la moartea a trei suporeri şi rănirea altor 50.[6] Ca urmare a acestui dezastru, capacitatea arenei a fost micşorată drastic, iar scaune au fost instalate în toate tribunele. În 1998, arena a fost declarată Bun naţional. În 2000, a găzduit finala primului Campionat Mondial al cluburilor între Vasco da Gama şi Corinthians, meci câştigat de Corinthians. În 2000, la împlinirea a 50 de ani de la inaugurare, la stadion a început o serie de lucrări de renovare. După o perioadă de nouă luni, între 2005 şi 2006, în care a fost închis, stadionul s-a redeschis în ianuarie 2007, iar capacitatea arenei a fost fixată la 88.992 de locuri. Maracanã face parte dintr-un complex sportiv care include şi o sală de sport, Maracanãzinho ("mica Maracanã").

Citeste mai mult >>

Stadionul Municipal (Vaslui)

Stadionul Municipal din Vaslui are un număr de 15.000 de locuri pe scaune, cu tribună oficială, cabine pentru presă şi invitaţi acoperite, instalaţie de drenaj şi instalaţie de irigare automată a gazonului, gazon nou, acces internet pentru presă şi invitaţi, vestiare noi şi sediu de club nou construit. În toamna anului 2007 a început execuţia instalaţiei de nocturnă, la acest moment stadionul "Municipal" din Vaslui urmând a fi al 11-lea stadion cu nocurnă din România.

Citeste mai mult >>

Stadionul Naţional din Beijing

Naţional supranumit “Oul”, opera arhitectului Paul Andreu, Stadionul Olimpic Naţional reprezintă o construcţie simbolică a noului Beijing. Cunoscut şi sub denumirea de “Cuib de pasăre”, Stadionul Olimpic Naţional din Beijing este situat pe o uşoară ridicătură de pământ din centrul complexului olimpic. Construcţia este opera arhitecţilor Jacques Herzog şi Pierre de Meuron, câştigători ai Premiului Pritzker din 2001. Un rol hotărâtor în elaborarea proiectului l-a jucat şi artistul contemporan chinez, Ai Weiwei, acesta asigurând consultanţa artistică. “Înfăţişarea stadionului este structură pură, iar faţada şi structura sunt identice”, spunea arhitectul Herzog referitor la opera sa din Beijing. Elementele structurale se sprijină unul pe celălalt în mod reciproc şi converg către o formaţiune asemănătoare unui grilaj, în care sunt integrate faţada, scările şi acoperişul – aproape ca un cuib de păsare cu nuielele sale întreţesute. Efectul spaţial al stadionului este cu totul inedit şi radical, însă, în acelaşi timp, simplu şi de un caracter aproape arhaic, creând astfel un punct de reper istoric unic pentru Jocurile Olimpice din 2008. Stadionul e conceput ca un vas colectiv imens, care oferă o impresie ce nu poate fi confundată, atât în momentul în care este privit de aproape cât şi atunci când este contemplat din depărtări. Acesta întruneşte toate cerinţele funcţionale şi tehnice ale unui Stadion Olimpic Naţional fără să comunice monotonia arhitecturii tehnocratice dominate de deschideri largi şi ecrane digitale, fiind mai degrabă o realizare sculpturală. O clădire de asemenea dimensiuni şi atât de intens circulată ridică o serie de probleme legate de deşeuri, eficacitate şi costuri, însă “Cuibul de pasăre” pare să ofere o soluţie inovatoare şi ecologica pentru o varietate de eventuale probleme constructive. Caracteristicile sale ecologice cuprind un sistem de colectare a apei de ploaie, un acoperiş translucid ce asigură lumina naturală necesară peluzei de dedesubt, şi un sistem natural, pasiv de ventilaţie. Deoarece toate facilităţile – restaurante, magazine şi toalete – sunt elemente de sine stătătoare, a fost posibilă realizarea stadionului fără o faţadă solidă, închisă, fapt ce permite ventilarea naturală. Acoperişul ajustabil este o componentă esenţială a strucuturii stadionului. Atunci când este închis, acesta transformă stadionul într-o arenă acoperită. Probabil că trăsătura cea mai remarcabilă a structurii este sistemul de “pernă” ce umple în mod strategic spaţiile libere din cadrul faţadei clădirii, cu scopul de a proteja împotriva vântului şi intemperiilor vremii. Materialul care s-a ales pentru această umplutură este revoluţionara folie de ETFE, material ce a fost folosit şi în cadrul Centrului Naţional de Nataţie din Beijing. Cea mai importantă caracteristică a acestei opere arhitecturale este probabil îmbinarea unor sisteme complexe, într-un obiect uimitor şi simplu la nivel conceptual. Opera lui Herzog şi de Meuron este o afirmaţie a ingineriei contemporane şi un miracol estetic. Clădirea se bazează pe deviza arhitecturii organice formulate cu un secol în urmă de către Frank Lloyd Wright, prin care “forma şi funcţiunea unei clădiri reprezintă unul şi acelaşi lucru”.

Citeste mai mult >>

Stadionul Naţional din Tokyo

Stadionul Naţional Olimpic din Tokyo (国立霞ヶ丘陸上競技場 Kokuritsu Kasumigaoka Rikujō Kyogijō?) este un stadion din Shinjuku, Tokyo, Japonia, pe care au avut loc Jocurile Olimpice de vară din 1964 şi Cupa Intercontinentală 1986. Echipa naţională de fotbal a Japoniei joacă meciurile de acasă pe acest stadion. A găzduit numeroase competiţii asiatice.

Citeste mai mult >>

Stadionul Nicolae Dobrin

Stadionul Municipal "Nicolae Dobrin" este un stadion din Piteşti, cu o capacitate de 17 500 locuri. Pentru argeşeni acest stadion reprezintă foarte mult deoarece el poartă numele marelui fotbalist pe care FC Argeş l-a dat ţării Nicolae Dobrin. Stadionul a apărut dupa ce, în 1962, Dinamo Piteşti a promovat pentru prima dată în Divizia A, iar necesitatea unei noi arene, mai moderne, devenise un lucru firesc. Echipa evolua pe terenul din Ştrand, construit în 1936, şi s-a considerat că merită, pentru Divizia A, un stadion nou. Primăria şi Armata au început amenajarea gropii de lângă cimitir şi, după mai bine de un an de muncă, stadionul a fost gata la începutul anului 1964. Noul stadion a fost numit “1 Mai”. Inaugurarea a avut loc pe 2 mai 1964, cu un meci amical disputat între Dinamo Piteşti şi Spartak Sofia, scor 3-0 pentru alb-violeţi. În continuarea manifestărilor prilejuite de prezentarea noii arene pe care FC Argeş urma să joace, piteştenii au mai disputat şi alte partide amicale în compania unor adversari foarte puternici, cum ar fi Bonsucceso Rio de Janeiro, scor 2-1, Lazio Roma, scor 2-1 şi Szeghed, scor 3-2. Stadionul "1 Mai"De-a lungul anilor, arena din Trivale a cunoscut câteva etape de modernizare: a fost instalată pista de atletism, au fost amenajate vestiarele, tunelul de acces şi spaţiul destinat băncilor de rezerve. Până la Revoluţie au fost înălţate tribunele şi a început amenajarea tribunei a II-a, care nu a fost finalizată nici până în prezent. După 1989, prima modificare a fost cea a numelui stadionului. S-a renunţat la denumirea de “1 Mai” şi s-a apelat la cea de “Municipal”, asta până când Consiliul Local a aprobat ca arena din Trivale să poarte numele celui care a făcut mare acest club, Nicolae Dobrin. Modernizările au continuat, au fost instalate scaune, moment în care capacitatea se reduce de la 17 500 la 15 000 de locuri. Anii 2000 aduc reamenajarea Centrului de Copii şi Juniori care primeşte numele de “Leonte Ianovschi”. A fost schimbată tabela de scor, gazonul de asemenea a fost înlocuit. Pe 25 mai 2008 a fost inaugurată instalaţia de nocturnă, care este compusă din şase stâlpi, unică în ţara noastră. Recordul de asistenţă a fost stabilit în anul 1979 când 28 000 de suflete s-au înghesuit pentru a vedea meciul dintre FC Argeş şi Nottingham Forest din turul II al Cupei Campionilor Europeni. La stadion se poate ajunge foarte uşor, din centrul oraşului, din faţa magazinului Trivale se pleacă pe Bulevardul Eroilor (19 Noiembrie) în sus pâna se ajunge la intersecţia cu strada Stadionului. În stânga intersecţiei se află stadionul. În returul sezonului 2009/2010 stadionul a fost împărţit de către FC Argeş si Internaţional Curtea de Argeş

Citeste mai mult >>

Arena Naţională

Stadion Naţional are o suprafaţă de 108.000 metri pătraţi şi o înălţime de şase etaje. Construcţia include un garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferinţă şi restaurante. Are 55.000 de locuri pentru spectatori, din care 20.000 sunt la tribuna I şi 364 de locuri pentru presă, echipate cu pupitre individuale.[4] De asemenea stadionul are şi 94 de căi de acces, ceea ce permite ca accesul şi evacuarea spectatorilor să se poată realiza în 20 de minute, precum şi un cub video, situat deasupra centrului terenului, echipat cu 4 ecrane de 30 mp fiecare.[4] Bugetul pentru ridicarea Stadionului Naţional Arena a fost iniţial de 119 milioane de euro. Când a ajuns la stadiul de finisări, costurile se ridicaseră la 213 milioane de euro, o depăşire de buget de 94 de milioane de euro. Construcţia la Arena Naţională a început în 2007, pe locul fostului Stadion Naţional (construit în 1953). Arena a fost inaugurată oficial în luna septembrie, cu un meci al echipei naţionale a României împotriva reprezentativei Franţei.[5] [modificare] Evenimente pe stadion Pe data de 17 aprilie 2011, primarul Bucureştiului a hotărât să fie "Ziua porţilor deschise" pe stadion. Aproximativ 30.000 de oameni au vizitat în acea zi stadionul (construit în proporţie de 90%). Pe 6 august 2011, primarul Bucureştiului a decis să fie organizată din nou "Ziua porţilor deschise" pe stadionul de data aceasta terminat. 100.000 de oameni au vizitat obiectivul.

Citeste mai mult >>

Stadionul Naţional (1953)

Stadionul Naţional a fost construit în 1953 şi a purtat denumirea de Stadionul 23 August până în 1990, după care a fost redenumit în Stadionul Naţional „Lia Manoliu”. Înaintea demolării sale în anul 2007, capacitatea stadionului era de 60.120 de locuri, fiind folosit pentru a găzdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzică pop sau rock. Acesta a fost situat in complexul sportiv Lia Manoliu. [modificare] Evenimente De-a lungul timpului, a găzduit numeroase concerte. Unul dintre cele mai de amploare este cel al lui Michael Jackson, pe 1 octombrie 1992, din cadrul Dangerous World Tour. 71 000 de oameni au asistat la cea mai mare manifestare artistică din România de după revoluţie, concertul megastarului fiind singurul televizat în direct de postul american HBO. Cu puţine luni înainte de demolare, în iulie 2007, pe acest stadion a avut loc un alt mare concert, al formaţiei britanice The Rolling Stones, la care au asistat 50.000 de spectatori.[2] www.stadionul-national.ro [modificare] Reconstrucţia În octombrie 2005 s-a decis reconstrucţia acestuia, dar din cauza lipsei fondurilor s-a hotărât numai repararea sa. La sfârşitul lunii august 2006, Stadionul Naţional Lia Manoliu a trecut din administrarea Autorităţii Naţionale a Sportului în domeniul public al municipiului Bucureşti iar la sfârşitul aceluiaşi an, două firme au ajuns în faza finală pentru reabilitarea stadionului care presupune demolarea actualului stadion şi construirea unuia nou. Noul stadion va fi destinat exclusiv jocurilor de fotbal şi rugbi, şi va avea o capacitate de peste 55.000 de locuri dispuse pe patru niveluri, cu două tribune şi două peluze. Acoperişul va fi retractabil pe cabluri suspendate şi măsoară 9.000 de metri pătraţi.[3] Proiectul stadionului este identic cu cel al Commerzbank Arena din Frankfurt[3]. Finanţarea va fi asigurată din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi din sume alocate de Guvernul României.[4] Lucrările au început în anul 2007 şi până la finalul anului 2009 acestea au costat 262,2 milioane lei.[3] În 2010, valoarea estimată a lucrărilor a fost de aproximativ 100 de milioane de euro.[3] Ultimul meci desfăşurat pe vechiul stadion a fost meciul de fotbal România–Albania, scor 6–1[5], din preliminariile Campionatului European 2008, la care România a participat.

Citeste mai mult >>

Stadionul Bucovina

Stadionul Bucovina este un stadion multi-funcţional din Cernăuţi (Ucraina). El este folosit în principal pentru meciurile de fotbal, fiind arena clubului FC Bucovina Cernăuţi. Stadionul poate adăposti 12.000 spectatori. Este situat în centrul oraşului, lângă Parcul de Cultură şi Recreaţie "Taras Şevcenko". [modificare] Istoric Stadionul din Cernăuţi a fost construit după cel de-al doilea război mondial. El a fost renovat capital în anul 2000, fiind adus la standardele impuse de UEFA şi FIFA. Cu această ocazie, au fost amplasate scaune de plastic pentru spectatori şi o tabelă de marcaj electronică.

Citeste mai mult >>

Stadionul Bălgarska Armia

Stadionul Bălgarska Armia (bulgară Стадион „Българска армия“ în română Stadionul Armatei Bulgare) este locul unde îşi dispută meciurile de acasă CSKA Sofia. Este situat în Parcul Boris, în centrul Sofiei. Stadionul are patru sectoare cu un total de 22.015 locuri , dintre care 2.100 sunt acoperite. Lungimea terenului este de 105 metri iar lăţimea de 66 de metri. Sectoarele stadionului: Sector A- 6417 locuri Sector B- 4889 locuri Sector V- 5689 locuri Sector G- 5020 locuri Pe 13 octombrie 2009 patronii clubului au confirmat începerea construcţiei noului stadion pe 1 februarie 2010.[1]Stadionul actual va fi demolat pentru a face loc unuia nou de 30.000 de locuri.

Citeste mai mult >>

Stadionul Viorel Mateianu

Stadionul Viorel Mateianu, a găzduit nume mari ale fotbalului european ca Real Madrid si Steaua Bucuresti. Este stadionul pe care echipa de fotbal FC Baia Mare îşi desfăşoară partidele de pe teren propriu. Are o capacitate de 15.524 de locuri. In anii ’50, Stadionul Viorel Mateianu a fost conceput ca un stadion olimpic, pe care se puteau desfăşura meciuri internaţionale. La acea vreme, arena băimăreană era una dintre cele mai moderne din ţară. Avea până şi pistă de alergare. Stadionul a fost conceput la început cu instalaţie de nocturnă, dar lucrarea nu s-a finalizat. În afară de evenimentele fotbalistice, se desfăşurau manifestări sportive de importanţă naţională.

Citeste mai mult >>