Câteva informații interesante pe care poate nu le știai despre Mărțișor

De la cele mai vechi martisoare si pana la traditii specifice primei zile din luna martie, afla cele mai interesante detalii despre acest obicei iubit. 1. Cat de "batran" este Martisorul? Martisorul este mai vechi decat Crestinismul, romanizarea si chiar si Epoca de Bronz. Cercetari arheologice efectuate la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite in alb si rosu si erau purtate la gat. „Martisorul este o sarbatoare mostenita de la traci si e raspandita in intregul bazin balcanic, din Albania pana in Ucraina, si din Romania pana in Grecia”, precizeaza pentru alar.ro muzeografa Oana Halpern, specialist in cadrul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti. Traditia martisorului este prezenta si la bulgari, sub numele de Martenita, iar etnologii sunt de parere ca aceasta se datoreaza substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizarii la primii si slavizarii la ultimii, dar legendele populare ii dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de intemeierea primului lor hanat la Dunare, in anul 681. 2. Anul Nou... in Martie Anul nou la geto-daci incepea la 1 martie, dar si la latini. Asa se explica si numele lunilor septembrie (adica luna a saptea), octombrie (a opta), noiembrie (luna a noua), decembrie (luna a zecea). Februarie era ultima luna a anului. Intelesul esential al Martisorului care ne-a ramas de la Daci este acela de sarbatoare de inceput de an. De aproape 300 de ani, romanii sunt singurii din Europa care sarbatoresc de doua ori Anul Nou, o data dupa calendarul oficial, international, iar a doua oara dupa calendarul popular, geto-dac, scrie ecolife.ro. Numele de martisor este asociat si cu zeul Marte al romanilor. Pe data de 1 martie avea loc festivalul ,,Matronalia” cand se sarbatorea zeul razboiului, al naturii, agriculturii si primaverii. In timpul Imperiului Roman, ,,Idele lui Marte” aveau loc chiar la inceputul primaverii si se considera ca fiind timpul potrivit al inceperii campaniilor razboinice, scrie dli.ro. 3. Legendele Martisorului Una dintre cele mai vechi legende populare despre originea Martisorului spune ca Soarele a coborat intr-o zi pe pamant, in corp de fata sau de baiat, iar un zmeu l-a rapit. In misiunea de salvare a plecat un flacau, misiune care l-a purtat prin lume timp de trei anotimpuri (vara, toamna si iarna). Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. A gasit castelul zmeului, s-a luptat zile intregi cu acesta si intr-un final, l-a biruit. Soarele a urcat inapoi pe cer si lumea s-a veselit, desi eroul povestii inca suferea de la ranile primite in lupta. Sangele sau a curs pe zapada, iar din picaturile de sange au rasarit ghioicei, prima floare a primaverii. De atunci Martisorul este simbolizat de culorile rosu si alb. Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sangelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii. Una din vechile legende moldovenesti spune ca o data intr-o lupta cu o vrajitoare de iarna care nu vroia sa cedeze, frumoasa doamna Primavara si-a taiat degetul si citeva picaturi din sangele ei au cazut pe zapada care s- a topit. Mai tirziu in acest loc a crescut un ghiocel si in asa fel primavara a castigat in fata iernii, relateaza moldova.org. O alta legenda spune ca umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca, Baba Dochia a gasit un ban vechi, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, acesta fiind primul martisor. Asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul, conform apropo.ro. 4. Traditii stravechi Pana in urma cu 100 de ani, martisorul se daruia copiilor si tinerilor, fete si baieti deopotriva, de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, scrie crestinortodox.ro. Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana. Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita „bautul martisorului“. Desi la inceput prin martisor se intelegea doar snurul bicolor, cu trecerea timpului s-au adaugat bani si monede de argint. In anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai pastreaza si astazi obiceiul: persoanele de sex feminin trebuie sa poarte la gat, agatate de un snur in rosu si alb, monede, potrivit garbo.ro In vremurile de odinioara aceasta moneda trebuia purtata timp de 12 zile dupa care era folosita pentru a cumpara o felie de branza alba, dulce si frumoasa. Astfel, fata care a purtat acea moneda drept martisor avea sa fie dulce si frumoasa tot timpul anului. Totodata, tenul sau ramanea luminos si neted pentru o perioada indelungata de timp. 5. Traditii regionale In satele transilvanene, martisorul se agata si la porti, la ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, ca si pentru a invoca suflul vietii, puterea vitala regeneratoare, care se crede ca ar fi stimulata prin insasi prezenta „culorii vietii“. Cei din Bihor aduna apa de ploaie la 1 Martie, iar aceasta ii va face mai frumosi si mai sanatosi daca se spala cu ea. In Banat, fetele aduna stropi de apa sau de nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descantec al „dragobetului de dragoste“, care suna astfel: Floare de fraga Din luna lui Mart La toata lumea sa fiu draga Uraciunile sa le desparti. In Dobrogea, martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului, ca norocul sa fie mare si inaripat, scrie ecolife.ro. Prin judetele Gorj si Dolj este amintita si culoarea albastra pentru unul din firele snurului. In aceste zone, martisorul era purtat numai de catre fetele mari, care il purtau ascuns in san. Perioada purtarii martisorului era, cel mai adesea, „toata luna martie”. Insa, in functie de zona, se purta si numai una sau cateva zile, dar si una, doua, trei saptamani sau o luna, ajungandu-se, prin Valcea, chiar si pana la doua-trei luni. Dupa ce era scos, de cele mai multe ori snurul se pastra in casa in lad de zestre, contorm traditionalromanesc.ro. Si astazi, in anumite zone ale tarii, datina spune ca mamele trebuie sa prinda la mana copilului sau la gat o moneda de argint. Copilul care va purta acest martisor va fi precum argintul: curat si sanatos, fiind ferit de friguri totodata. Mamele care agata martisorul in pieptul copilului sau la incheietura mainii trebuie sa se fereasca sa nu fie vazute de femeile insarcinate. Ori altfel, copilul care se va naste va avea un semn pe chipul sau.