Cu mărţişorul prin istorie: de la galbenii lui Coşbuc la industria de astăzi

Primele podoabe de mărțisor au fost monedele de aur sau argint. După ce le purtau, fetele cumpărau cu ele cas și vin roșu, ca să aiba tenul alb și obrajii rumeni. Firul rămas avea menirea să împrumute naturii norocul omului. Foto: leiln.wordpress.com “Originea martisorului este imposibil de stabilit”, spune seful sectiei Studii Etnologice din cadrul Muzeului Taranului Roman (MTR), dr. Serban Anghelescu. Anii trecuti au aparut cateva stiri conform carora obiceiul este vechi de 8.000 de ani, informatii bazate pe obiecte descoperite intr-un sit de la Schela Cladovei, in judetul Mehedinti. Insa aceste date sunt false. “Intre Martisor si cercetarile arheologice de la Schela Cladovei nu exista nicio legatura”, explica Adina Boroneant, cercetator stiintific la Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”. Mentiuni despre Martisor anterioare secolului al XIX-lea nu au fost gasite. Asta nu inseamna ca obiceiul nu exista, ci este posibil ca oamenii sa nu fie “interesati sa mentioneze ceva ce era o banalitate”, crede Anghelescu. Primele podoabe: monedele Cum originea ramane un mister, vom discuta in cele ce urmeaza despre martisoarele din secolul XIX. “Initial, Martisorul nu avea puterea concentrata in podoaba, in obiectul de artizanat, ci in firul de Martisor. Era de o uniformitate care astazi ar fi saraca. Daca s-ar renunta acum la podoaba, ar disparea o intreaga industrie”, explica Anghelescu. Astfel, la inceput era purtat doar firul de culoare alba, impletit cu cel rosu. Potrivit unei cercetari asupra obiceiului, efectuata de poetul George Cosbuc, culorile reprezinta focul si lumina, fiind un simbol al Soarelui. In sprijinul acestei teorii vine si obiceiul de a agata de firul alb-rosu o moneda (un alt simbol al Soarelui, spune Cosbuc). Anghelescu explica simbolul: “Fetele purtau in jurul gatului o moneda de aur sau de argint. Dupa ce o purtau un timp, ele cumparau cu moneda vin rosu si cas dulce. Se credea ca fetele vor ramane frumoase tot anul: albe la fata ca branza si rumene in obraji ca vinul rosu”. Firul ramas era agatat intr-un pom inflorit. Mituri: Baba Dochia si innoirea vremii Cele mai multe dintre miturile despre originea Martisorului au la baza antiteza iarna/primavara. Una dintre cele mai populare legende este cea care o pune in centrul imaginii pe Baba Dochia. “Ziua Dochiei este pe 1 martie, iar dupa urmeaza zilele babei. In legenda, Dochia isi trimite nora sa culeaga iarna fragi, iar Dumnezeu o ajuta si ii da norei jaratic care, adus acasa, se transforma in fragi. E de constatat ca Martisorul, ca si rosul fragilor sau jaraticului pe campul alb al zapezii, aliaza cele doua culori”, explica Anghelescu. Intre 1 si 9 martie, fetele (dar deseori si barbatii fac asta) isi pot alege o baba. Se spune ca, asa cum va fi vremea in ziua babei tale, asa iti va fi firea si sufletul de-a lungul anului. In credinta populara, intervalul 1-9 martie este cel de innoire a vremii, cand iarna si primavara se ciocnesc. Astfel, continuand povestea Dochiei, batrana crede ca venirea norei cu fragi inseamna ca vremea frumoasa a venit mai devreme. Asa ca decide sa plece cu oile la munte. Totusi, decide sa poarte noua cojoace. Numai ca, la scurt timp dupa ce pleaca la drum, se pune ploaia, care ingreuneaza cojoacele babei. Aceasta decide sa le lepede si ramane in ie. Alte legende arata ca Dochia se dezbraca de cojoace din cauza venirii caldurii. Numai ca, imediat dupa ce renunta la cojoace, se lasa un ger puternic. Dochia ingheata, alaturi de oile sale. Povestea peripetiilor Dochiei, ca si firul alb-rosu, semnifica alternanta. Martisorul alb-negru Au fost si martisoare in care firul era alb-negru, nu alb-rosu. Aceasta combinatie reprezinta “Funia anului”, formata din fire albe si negre, ce reprezinta cele 365 de zile ale anului. Funia anului este legatura dintre iarna si vara, albul si negru reprezentand opozitiile lumina/intuneric, cald/rece, viata/moarte. Albul este simbolul puritatii, al luminii, in timp ce negrul este culoarea originilor, a fertilitatii si a solului roditor. Albul poate fi Cerul, iar negrul – Pamantul. Cate locuri, atatea obiceiuri In Moldova, obiceiul este ca martisoarele sa fie oferite de fete, iar baietii sa si le prinda in piept. Alte obiceiuri sunt legate de locul unde este pus snurul dupa purtare. In Transilvania, firul de martisor se punea in jurul coarnelor vitelor din gospodarie, sau la usa grajdului, pentru a intinde protectia simbolica si asupra animalelor. In restul tarii, dupa ce este purtat vreme de 9 zile, martisorul este pus intr-un pom fructifer. De acolo dispare odata cu trecerea timpului (rupt de vant), credinta fiind insa ca a fost “furat” de pasarile primaverii. Martisoarele in alte state Bulgarii ataseaza snurului doua papusi, la macedoneni simbolul este purtat doar de copii, iar mitul moldovenesc spune ca rosul este sangele Primaverii.