Bratislava

Prima atestare documentară a localităţii (sub numele de Brezalauspurc, „cetatea lui Brezalau”) este făcută de Analele de la Salzburg, în care sunt descrise Bătăliile de la Pojon, între bavarezi şi unguri, duse în afara zidurilor Castelului Bratislava, în 907.[4] Castelul şi-a primit probabil numele de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svätopluk I, sau poate de la nobilul local Braslav.[5] Acest nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe monezi emise de regele Ştefan I al Ungariei, datând din jurul anului 1000.[6] Mai târziu în Evul Mediu, a ajuns la forma finală a numelui în germană, Pressburg, numele în slovacă, Prešporok, derivând de acolo.[6] Deşi Pressburg a fost numele oficial până în 1919, locuitorii slovaci ai oraşului îl numeau adesea Prešporok, şi cei ungari Pozsony[7] (scris Posony înainte de secolul al XIX-lea). Numele ungar, încă folosit de unguri, este posibil să fie derivat de la Božaň, conducător din secolul al XI-lea al Castelului Bratislava.[8] Pe lângă aceste nume, în documente din epoca Renaşterii oraşul a fost numit Istropolis, „Oraşul Dunării” în greaca veche. Numele actual, Bratislava, datează din 1837, când eruditul slavist Pavel Jozef Šafárik a reconstruit o variantă a lui (Břetislaw),[9] din nume mai vechi, considerând că erau derivate din numele conducătorului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit iniţial de către membrii mişcării naţionale slovace în 1844, ca Bratislav.[10] După primul război mondial, unii reprezentanţi non-slovaci ai oraşului au încercat să-l redenumească „Wilson City”, în onoarea preşedintelui american Woodrow Wilson, şi pentru a evita încorporarea acestuia în Cehoslovacia. Propunerea a fost respinsă, şi numele oficial al oraşului a devenit Bratislava în martie 1919, după ce oraşul a ajuns să facă parte din Cehoslovacia. [modificare]Geografie Vedere din satelit a Bratislavei Bratislava este situată în sudvestul Slovaciei, în Regiunea Bratislava. Localizarea sa aproape de frontierele cu Austria şi Ungaria o transformă în singura capitală naţională care face graniţă cu două state. Este la numai 62 km de graniţa cu Republica Cehă şi la 60 km de Viena.[11] Oraşul are o arie totală de 367,58 km², fiind al doilea oraş din Slovacia ca arie (după Vysoké Tatry).[12] Dunărea traversează oraşul de la vest spre sud-est. Cursul Dunării mijlocii începe la Strâmtoarea Devin, situată în partea de vest a Bratislavei. Alte râuri sunt Morava, care formează graniţa de nord-vest a oraşului, şi se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică şi Vydrica, care se varsă în Dunăre în zona Karlova Ves. Lanţul Munţilor Carpaţi începe pe teritoriul oraşului prin masivul Carpaţii Mici (Malé Karpaty). Zonele depresionare Záhorie şi Depresiunea Dunăreană se întind până în Bratislava. Cel mai jos punct al oraşului este pe suprafaţa Dunării, la 126 m.d.M., şi cel mai înalt este Devínska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de 140 m.[13] [modificare]Climă Bratislava este situată în zona temperată nordică, şi are o climă continentală, cu patru anotimpuri. Vânturile sunt frecvente, şi există un contrast puternic între verile calde şi iernile reci şi umede. Oraşul reprezintă una dintre părţile cele mai calzi şi uscate ale Slovaciei.[14] În perioada recentă, tranziţia dinspre iarnă spre vară şi invers a fost mai bruscă, perioadele de primăvară şi toamnă fiind reduse. Zăpada este mai puţin prezentă ca înainte.[15] Unele părţi ale Bratislavei, în special Devín şi Devínska Nová Ves, sunt vulnerabile la inundaţii provocate de Dunăre şi râul Morava.[16] Pe ambele maluri se iau măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor.[17]