Top 10, motive pentru a iubi virusurile

Virusurile sunt adesea vazute intr-o lumina defavorabila, dar asta nu inseamna ca toate sunt rele. De fapt, daca ne gandim bine, probabil ca omenirea nici n-ar fi existat fara virusuri. Autorul Michael Brooks chiar scrie despre aspectele favorabile legate de ceea ce inseamna a impartii planeta cu aceste nemiloase masini de ucis. Iata 10 motive pentru care ar trebui sa iubim virusurile. Hapciu! 10. Virusul ne-a dat o viata complexa S presupune ca marea inovatie a evolutiei – nucleul celular – ar avea origini intr-un virus (sciencemag.org). Nucleul celular si virusul reprezinta AND-uri impachetate, care sunt acoperite de un invelis proteic. In unele organisme relativ simple, cum ar fi alga rosie, nucleul se poate misca printre celule, intr-o maniera care sugereaza mecanismele unei infectii virale. In timp ce bacteria isi impacheteaza AND-ul in cromozomi circulari, nucleul celular si virusurile folosesc impachetarea liniara. Momentan dovezile nu sunt convingatoare, dar sunt foarte sugestive, iar daca un virus oportunist ar fi infectat intr-o zi o bacterie si ar fi preluat controlul asupra ei, mai degraba, decat sa o distruga, atunci cu siguranta ca ar fi dominat totul in imediata vecinatate. 9. Cel mai bun vine din Bradford Bine, poate nu este o abordare stiintifica pentru a arata de ce trebuie apreciat virusul, dar exista o oarecare poezie in faptul ca, in timp ce pionierul genelor cromozomiale, Craig Venter, naviga pe exotica Saragasso in cautarea unor noi virusuri, cel mai mare cutremur in virologie a venit de la un monstrul gasit in ceea ce ar putea sa fie cel mai putin fermecator oras englezesc. Mimivirus a fost descoperit in 1991, in apa din turnul de racire al unui spital, in timp ce responsabilli cu sanatatea publica din Bradford cautau sursa izbucnirii unei plenumonii periculoase. Mimivirus era atat de mare – de 30 de ori mai mare decat cel care iti da raceala – incat microbiologii au crezut, la inceput, ca este o bacterie. De asemenea, continea mai mult AND decat ceea ce oamenii de stiinta asociau cu virusurile. Mimivirus este infricosator din cauza ca este, teoretic, indistructibil. Totusi, cineva infectat cu mimivirus poate sa supravietuiasca. Un tehnician dintr-un spital din Marsilia, care lucra cu acest virus, s-a infectat accidental cu acesta, facand o pneumonie relativ obisnuita … iar acum este bine. 8. Aproape tot AND-ul nostru isi are originea in virusuri Undeva la 8 procente din AND-ul nostru are, fara tagada, orignie virala. Intre 40 si 50 la suta este posibil sa fie asemanatoare virusului, iar mare parte din restul genelor noastre se comporta precum genele virale, reproducandu-se cam in acelasi fel. Se pare ca suntem, in multe privinte, produsul unei activitati virale. Cine crezi ca esti? (…) 7. Au un potential necunoscut Atunci cand Craig Venter, pionier in decodificarea genomului uman, a luat monstre din Marea Saragasso, echipa lui a gasit mai mult de 1800 de noi specii de virusuri ce contineau mai mult de 1,2 milioane de noi gene. Fiecare vas de 200 de litri continea milioane de virusuri ce nu au fost vazute de oameni pana atunci. Dar asta nu e nimic: intr-un un mililitru de apa din lacul Plussee din Germania s-au gasit 254 de milioane de particule virale. Aceasta s-ar putea dovedi folositoare pentru sanatate: estimarile sugereaza ca in biosfera sunt mai multe virusuri care distrug bacterii, decat toate celelalte forme de viata luate impreuna. 6. Innebunesc oamenii de stiinta (sunt vii sau nu?) Nimeni nu poate spune daca virusurile ar trebui considerate parte din biologie sau paraziti chimici ai biologiei. Contin material genetic, dar se bazeaza pe alte creaturi ca sa il proceseze. Mai departe, pentru a complica problemele, multe virusuri contin mai mult material genetic decat alte bacterii, iar bacteria este, cu siguranta, parte din lumea vie. Astfel, in functie de definitia pe care o alegi pentru viata – si sunt destul de multe din cate poti alege – virusurile pot fi considerate parte din biosfera sau doar chimie. 5. Nu au fost intotdeauna paraziti Dupa ce oamenii de stiinta au descoperit din ce in ce mai multe virusuri, au analizat AND-ul din interiorul capetelor cristalelor proteice, gasind ca virusurile ar fi putut avea candva o existenta independenta. Se presupune ca trunchiul copacului vietii ar fi impartit in 3 ramuri. Eucariotele sunt organisme avansate ale caror celule mari si complexe contin un nucleu cu informatie care se poate mosteni. Bacteria are celule fara nucleu. Archeanii (procariote) sunt putin precum bacteriile, dar au o mostenire genetica distincta si se gasesc adesea in conditii extreme, precum izvoarele termale. Evaluarile genetice ale virusurilor sugereaza ca ar fi evoluat inainte ca aceasta scindare sa fi aparut, caz in care parazitismul s-ar fi dezvoltat mai tarziu. 4. Sunt motoarele din spatele evolutiei Modul in care virusurile tau si lipesc ADN-ul i-a condus sa creeze diversitatea esentiala evolutiei prin selectie naturala. Multe virusuri nu numai ca isi distrug gazda si se inmultesc dupa bunul plac, ci si intra in genomul gazdei si se multiplica doar atunci cand celula se divide. Analiza genetica a fiecarui organism viu a adus la iveala prezenta ADN-ului viral, aceasta fiind ocazional o informatie utila pe care celula o poate utiliza. In acest scenariu, ADN-ul viral poate modifica radical ceea ce face un organism – ducand la noi directii de evolutie. 3. Pot sa distruga bacteria rezistenta la antibiotic Doctorii stiu de mai bine de un secol ca virusurile pot fi folosite sa distruga bacterii. De exemplu, in 1917, microbiologistul canadian Félix d’Hérelle, a vindecat peste noapte un copil de dezinterie, prin administrarea unei soultii ce continea virusuri distrugatoare de bacterii. Totusi, in era antibioticelor, virusurile au fost date la o parte. Odata cu venirea antibioticelor virusurile au fost puse pe tusa. Virusuri mancatoare de bacterii au fost studiate la UCL (University College London), in cazul anumitor infectii ale urechii – de examplu. Inca nu este clar daca bacteria poate sa dezvolte rezistenta la atacul unor virusuri. 2. Sunt capabile sa faca terapia genelor (n.e. imunoterapia) Virusurile au fost folosite ca intermediare in transferul genelor in ochii a patru persoane care sufereau de orbire ereditara. Rezultatul a fost o imbunatatire a vederii. Speranta pe viitor este ca virusurile modificate sa poata sa fie folosite in tratamentul a mai multor boli genetice. De asemenea, virusurile sunt folosite pentru a transmite material genetic ce poate vindeca SIDA. 1. Virusurile ar putea sa vindece cancerul Reovirusul, relativ inofensiv omului, este in teste, ca un fel de “catalizator”, pentru medicamentele anti-cancer. Functioneaza prin infectarea celulelor canceroase ce au o forma mutata a genei Ras. Aceasta gena duce la o crestere celulara exponentiala, dar in acelasi timp face celulele vulnerabile la acest virus. Testele de pana acum arata ca reovirusurile omoara aceste celule si ajuta medicamentele anti-cancer sa-si faca treaba. Cercetatorii dintr-un spital din Nagasaki au gasit un virus, care ocazional provoaca leucemie si care, se pare ca reduce sansele de a dezvolta cancer la stomac cu o treime. Virusul Epstein-Barr, care este purtat de 90% din intreaga populatie a globului, nu da nici un simptom in majoritatea dintre noi. Totusi, cateodata poate duce la un cancer asemanator leucemiei, numit limfom Burkitt. Dar virusul poate fii folosit, de asemenea, in batalia impotriva cancerului. Produce enzime ce pot fi marcate cu molecule radiocative, pentru a face cancerul vizibil la scanare. Studiile au aratat ca virusurile folosite in a perturba (sau distruge) mecanismele celulare, pot fi folosite in a sparge si a omori celulele canceroase. Michael Brooks este consultant pentru revista New Scientist si este autorul a 13 lucruri care nu au sens: Cele mai disputate mistere stiintifice ale timpurulor noastre. Un articol TimesOnline.