Stadionul Republicii

Stadionul Republicii (numit şi Stadionul ONEF sau Stadionul ANEF) a fost un stadion din Bucureşti, amplasat în apropiere de clădirea actuală a Palatului Parlamentului. Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României şi cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeţilor cu scorul de 35-3. Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, mai târziu ANEF - Agenţia Naţională de Educaţie Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă şi Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiţi arhitecţi ai vremii, şi a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj.[1] În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit şi redat în folosinţă, sub numele Stadionul Republicii, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române.[2] Iniţial, stadionul avea aproximativ 20.000 de locuri, dar după reconstruire a fost îmbunătăţit de mai multe ori, ajungând la o capacitate de peste 40.000 de locuri.[3] Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalaţie de nocturnă, după Stadionul Romcomit din Bucureşti.[4] Imagine de la meciul amical de fotbal România - RDG, desfăşurat pe Stadionul Republicii în 26 octombrie 1952 De-a lungul timpului, stadionul a găzduit 42 de meciuri ale echipei naţionale de fotbal, unul al echipei olimpice, 15 jocuri din cupele europene, 22 de finale ale Cupei României şi multe alte meciuri de campionat, cupă, etc.[2] În aceeaşi arenă s-au desfăşurat nenumărate competiţii atletice, printre care mai multe ediţii ale Campionatelor Internaţionale de Atletism ale României. Tot aici au fost doborâte mai multe recorduri mondiale sau europene: Bob Gutowski în 1957 (record mondial la săritura cu prăjina)[5]; Iolanda Balaş la săritura în înălţime (9 din cele 14 recorduri mondiale obţinute între anii 1956 şi 1961)[6]; Henk Visser în 1956 (record european la săritura în lungime). În anii 1960, pe acest stadion au evoluat prima dată în România baschetbaliştii americani de la echipa de baschet demonstrativ Harlem Globetrotters. În afară de evenimentele sportive (fotbal, rugby, atletism, handbal, baschet, box, tenis şi chiar badminton), pe acest stadion s-au desfăşurat şi câteva adunări populare. Istoricul Dinu C. Giurescu relatează că în septembrie 1944 "la stadionul ANEF a avut loc prima adunare comunistă convocată de Partidul Comunist Român, proaspăt devenit legal. Câteva mii de oameni au cerut zgomotos demisia guvernului prezidat de generalul Sănătescu, sub simplul pretext că Guvernul nu a fost în stare să ceară epurarea".[1] Stadionul a fost demolat în anii 1980, deoarece era prea aproape de Casa Poporului, iar Ceauşescu plănuia să construiască un elicodrom pe amplasamentul respectiv. Deşi elicodromul nu a fost finalizat, structura stadionului a fost grav afectată, iar acum în locul acestuia se află garajul subteran al Camerei Deputaţilor.[2]