Gheţarul Fedcenko

Gheţarul este lung şi îngust, în prezent are 77 km lungime şi acoperă peste 700 km². Este cel mai lung gheţar din lume din afara regiunilor polare[1] şi gheţarul aflat la cea mai mare altitudine.[2] Grosimea maximă a gheţarului este de 1000 de metri, iar volumul lui şi al zecilor de afluenţi este estimat la 144 km³ -aproximativ o treime din volumul Lacului Erie. [modificare] Localizare Gheţarul urmează o cale spre nord, în general, la est de Piscul Garmo (6595 m). Gheţarul începe la o altitudine de 6200 metri deasupra nivelului mării, şi în cele din urmă se topeşte şi se goleşte în râul Balandkiik în apropiere de graniţa cu Kârgâzstan, la o altitudine de 2909 metri. Apele sale alimentează în cele din urmă râurile Muksu, Surkhob, Vakhsh şi Amu Darya care se varsă în Marea Aral. La vest se află Muntele Academia de Ştiinţe Range, Muntele Garmo, Piscul Ismoil Somoni, Piscul Korzhenevskaya şi izvoarele râului Vanj şi râul Yazgulyam. La sud se află Piscul Independenţei şi la est Piscul Gorbunov (6025 m). La nord este Altyn Mazar. [modificare] Descoperirea Gheţarul a fost descoperit în 1878, dar nu pe deplin explorat până în 1928 de către o expediţie sovieto-germană condusă de Willi Rickmers Rickmer. Este numit după Alexei Pavlovici Fedchenko, un explorator rus (dar nu descoperitorul gheţarului). [modificare] Preocupări legate de topire Guvernul tadjic şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire faptul că Fedchenko şi alţi gheţari din Pamir au fost în scădere din cauza încălzirii globale, şi că în continuare creşteri de temperatură ar putea pune în pericol aprovizionarea naţiunii cu apă şi extinderile hidroelectrice.