Monumentul Infanteristului din Bucureşti

Monumentul Infanteristului din Bucureşti este o statuie realizată de sculptorul Spiridon Georgescu în 1930 şi este amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni peste râul Dâmboviţa. Monumentul infanteristului 1916-1918 este clasat în categoria Monumente comemorative de importanţă B[1] şi este înscris la poziţia nr. 2299, cu codul B-III-m-B-19972, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor, nr.2314/8 iulie 2004.[2] [modificare]Istoric La Expozitia Naţională a Armatei din august 1919, artistul Spiridon Georgescu a expus lucrările „Avântul“ şi grupul „Capturarea unui tun“.[3] Macheta soldatului ce înfăţişază “Avântul” a fost ulterior folosită pentru a crea „Monumentul Infanteristului“.[3] Monumentul reprezintă statuia din bronz a unui infanterist român, în poziţie de atac, ţinând cu ambele mâini puşca şi pregătindu-se să lovească cu patul armei - rupt - un inamic imaginar [2]. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis şi aripile întinse, gata să se repeadă înainte[3]. Pe placa soclului era gravată inscripţia: „Eroilor căzuţi în luptele de la Mărăşeşti 1916-1918"[4], dar în prezent se mai văd doar două găuri în piatră, unde se aflau şuruburile de fixare. "Înteprinzători privaţi" au valorificat bronzul la vreun centru de reciclare a metalelor. Monumentul, care a fost închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru al Iugoslaviei“ care s-au acoperit de glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă şi Mărăşeşti, a fost construit la iniţiativa generalului Gabriel Marinescu, pe timpul cât s-a aflat la comanda acestui regiment, cu fonduri strânse din solda sa şi a militarilor din subordine[5] şi turnat în bronz la Fabrica şi Turnătoria V.V. Răşcanu din Bucureşti.[6] Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezenţa regelui Carol al II-lea al României în 22 mai 1931[7].