Monumentul Eroilor Sanitari, operă a sculptorului italian Raffaello Romanelli, se află în Piaţa Eroilor din Bucureşti, în vecinătatea Operei Naţionale şi a Facultăţii de Medicină. Monumentul este înscris la poziţia nr. 2284, cu codul B-III-m-B-19955, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor, nr.2314/8 iulie 2004. [1]
Monumentul Eroilor Sanitari a fost înălţat în anul 1932, în timpul mandatului primarului Bucureştiului Dem. I. Dobrescu şi este închinat memoriei medicilor, sanitarilor, surorilor voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial.
Soclul din marmură, format din trepte înalte suprapuse, prezintă la al treilea nivel un brâu de de altoreliefuri cu scene din activitatea sanitarilor, pe câmpul de luptă sau în sălile spitalelor de campanie. Pe latura principală, personajul feminin central, o femeie în uniformă de soră de caritate, ar putea fi însăşi Regina Maria. De pe această a treia treaptă a postamentului pornesc 4 coloane care susţin un platou din aceeaşi marmură alb-gălbuie, platou purtător al unui grup statuar, de bronz, cu 3 personaje: un erou căzut, gol, copleşit de suferinţă, un personaj feminin simbolic, purtând o sabie şi o cunună, şi un ostaş sanitar care aşteapta să primească pe frunte însemnul gloriei cucerite în luptă.[2][3]
Se presupune că personajul feminin îmbrăcat în uniformă de soră de caritate ar fi Regina Maria a României. Brâul cu altoreliefuri care înconjoară pe cele 4 laturi soclul surprinde scene din activitatea personalului sanitar pe front sau în spitalele de campanie. Unul din panourile basorelief de bronz de pe Monumentul Eroilor Sanitari din Bucureşti, unde sunt reprezentaţi Regina Maria ca soră sanitară, Prinţul Nicolae al României în uniformă de cadet şi Principesa Elisabeta de România de asemenea ca soră sanitară. Basorelieful prezintă o scenă din anul 1917, în una din cele mai grele perioade ale Primului Război Mondial pentru România, când suportul moral al Familiei Regale şi munca în vizitele în spitalele de campanie ale Reginei Maria şi ale copiilor ei au fost esenţiale pentru menţinerea moralului în acele zile de cumpănă. Basoreliefurile au supravieţuit comunismului deoarece nu sunt menţionate nume pe ele, iar oficialii comunişti au crezut că sunt o scenă generală de război, lăsându-le la loc ul lor.
Pe faţada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripţionat cu litere în relief: "EROILOR SANITARI - 1916 -1920".
Construirea primului tronson al metroului din Bucureşti a necesitat demontarea monumentului, acesta fiind refăcut în anul 1981, pe acelaşi loc şi în forma sa iniţială.[1]
