Castelul Saumur

Castelul Saumur (franceză Château de Saumur) situat pe Valea Loarei, în departamentul Maine-et-Loire, oraşul cu acelaşi nume Saumur, se găseşte la confluenţa Loarei cu afluentul său Thouet, la graniţele estice ale regiunii Anjou şi în apropierea graniţei vestice cu Touraine. De asemenea este situat şi pe nişte rute istorice foarte cunoscute: Ruta Istorică din Valea Regilor, a Federaţiei Naţionale de Rute Istorice, pe Ruta Regelui René, pe Ruta Plantageneţilor şi în Parcul Natural Regional Loire-Anjou-Touraine. Egal distanţată (67km) de Tours şi Angers, vechea cetate, după ce a fost teatrul unor înverşunate dispute între Casele Anjou şi Blois, a devenit domeniu al coroanei Franţei sub Philippe-Auguste (secolul al XII-lea). Astăzi castelul Saumur aparţine statului francez, fiind înscris pe lista Monumentelor Istorice din anul 1964. Castelul Saumur a cunoscut primele fortificaţii sub Thibaud le Tricheur, conte de Blois, în secolul al X-lea. Începand cu anul 966 apar şi primii seniori de Saumur, Gelduin tată şi fiu, care vor edifica o casă fortificată, sitută pe locul actualului donjon. În 1026 devine proprietatea contelui de Anjou, celebrul Foulques Nerra care îl va lăsa moştenire celor din familia Plantagenet. Philippe-Auguste, rege al Franţei din casa Capeţienilor îl va anexa coroanei. În 1227 Ludovic al IX-lea, va mări fortul devenit între timp francez, apoi începând cu 1367, Ludovic I, duce de Anjou, fiul cel mic al lui Filip al VI-lea de Valois, va înlocui vechile turnuri rotunde cu cele octogonale (aceste două etape sunt vizibile şi astăzi, baza turnurile octogonale fiind rotunde). Regele Rene I de Anjou, scriitor, om cultivat şi constructor de de fortăreţe (Tarascon) va îmbunătăţi confortul ansamblului şi va construi: turela pătrată de pe turnul nord-estic, va remodela capela, va redistribui apartamentele regale, va decora marea sală de către elevii lui Jan Van Eyck. În secolul al XVI-lea, inginerul militar de origine italiană, Bartolomeo va consolida apărarea castelului, la ordinul guvernatorului oraşului Saumur, Philippe Duplessis-Mornay. Va construi în jurul castelului medieval defensive joase, bastioane şi curtine, urmând un plan în forma de stea. Mareşalul, Urbain de Maillé-Brézé, guvernator al oraşului Saumur din 1626 până în 1650, va restabili capela şi va realiza bastioanele din unghiurile nord-estic şi sud-estic. Mai puţin glorios, castelul a devenit închisoare în timpul regelui Ludovic al XIV-lea şi Napoleon I al Franţei, iar apoi cazemată.