Originile acestui sport spectaculos se găsesc în jocul de volei inventat de William G. Morgan în 1895.Voleiul pe plajă propriu-zis a luat naştere douăzeci de ani mai târziu, în anul 1915, când pe plajele Waikiki din Hawaii a fost montat un fileu de volei având loc primele manifestaţii de acest gen. Printre primii jucători se afla şi Duke Kahanamoku, un renumit surfer şi totodată campion olimpic la înot, prieten şi coleg cu Johnny Weismuller. Primul joc oficial de volei pe plajă a avut loc pe plajele din Santa Monica, California în anul 1930 în organizarea lui Paul Johnson, întâlnindu-se două echipe masculine a câte doi jucători. În anul 1958 are loc primul Open feminin, urmând ca în fiecare an până în 1960 să aibă loc câte trei turnee de acest gen.. Aceşti ani sunt consideraţi ca fiind începuturile voleiului pe plajă feminin, perioadă în care cuplul Jean Brunicardi – Johnette Latreille erau câşti- gătoarele a celor mai multe turnee din acele vremuri. Deasemenea, pe lângă campioni de renume mondial la volei pe plajă, precum Karch Kiraly - câştigător a nu mai puţin de 142 de open-uri, Gene Selznick, Mike O’Hara, Bernie Holtzman, acest sport minunat este foarte atractiv şi pentru celebrităţile de la Hollywood, pre cum Tom Selleck, Marilyn Monroe, Paul Newman, Robert Redford, dar şi pentru unii baschetbalişti din NBA ca Wilt Chamberlain. Începând cu anii ’90 regulile acestui joc s-au schimbat din ce în ce mai mult, turneele au crescut ca număr şi s-au extins şi în afara Statelor Unite ale Americii (1990 - Brazilia, Franţa, Italia, Japonia; 1991 – Brazilia, Australia, Japonia, Franţa, Italia, Spania; 1992 – Australia, Spania, Brazilia, Japonia, Italia; 1993 – Brazilia, Japonia; 1994 – Brazilia, Rusia, Franţa, Japonia, Chile, Puerto Rico; 1995 – Brazilia, Venezuela,Spania,Franţa, Germania, Koreea, Japonia, Italia, Portugalia, Belgia, Indonezia, Puerto Rico, Africa de Sud, Chile, Australia), premiile în bani s-au mărit considerabil deoarece priza la public, fiind un sport extraordinar de spectaculos, era din ce în ce mai mare. În anul 1996, după o masivă evoluţie în întreaga lume, voleiul pe plajă devine sport olimpic. Aşadar, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, arena de 11.000 de locuri, special amenajată pentru acest sport, este ocupată până la refuz la toate meciurile disputate. După Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996, pe harta marilor turnee, cu premii deja în valoare de 150.000$ - 200.000$, se numărau ţări precum: Brazilia, Australia, Japonia, Koreea, Cehia, Italia, Germania, Franţa, Austria, Belgia, Portugalia, Bulgaria, Turcia, Spania, Elveţia; după cum se observă, a început şi în Europa să se extindă această ramură a voleiului, mărindu-se numărul de ţări organizatoare. În România, primul turneu de volei pe plajă a avut loc la Constanţa în anul 1993, cu ocazia „Cupei Mării Negre”, fiind o competiţie organizată inopinat, paralel cu cea din sală, bucurându-se de participare internaţională, deoarece fiecare echipă a avut şi câte o repre-zentantă pe nisip. 1994, la Eforie Nord au loc primele campionate naţionale ale României, sub patronajul d-lui Dan Gârleanu, Secretarul General al F.R.V. de pe-atunci. 1995, d-l Constantin Steriade preia funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de volei pe plajă şi organizează turnee pe litoralul românesc, debutând pe data de 1 mai la Olimp. 1996, an în care voleiul pe plajă dobândeşte statut olimpic, şi în ţara noastră acest „spectacol” în aer liber cunoaşte o amplă dezvoltare, extinzându-se în oraşe precum: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Satu Mare, Oradea, Slatina, Eforie Nord, Olimp, Mamaia, Cos-tineşti, Cluj, Galaţi, Craiova ş.a. Din 1997, Pro Sport Man devine organizatorul principal al celor mai importante turnee de volei pe plajă. Începând cu anul 1998 au loc în ţară turnee organizate sub patronajul Pro Sport Man, având ca sponsor principal brandul Coca-Cola, Iaşiul fiind printre primele oraşe care au organizat turnee de acest gen, cu sprijinul R.A.J.A.C. şi D.J.T.S., având ca premiul cel mare, pe vremea aceea, un milion de lei, pentru care se luptau 10 echipe feminine şi 14 masculine, urmând ca din 1999 să fie introdus şi în celebrul Fanta Beach Volley Tour, având ca rezultat creşterea interesului şi a emulaţiei. Cuplul ieşean Cristina Androhovici şi Laura Dulcianu reuşesc obţinerea medaliei de bronz la C.E. sub 23 ani din Grecia. În anul 2000 are loc alcătuirea primelor loturi naţionale, care beneficiază de o pregătire centralizată, de asemenea câteva schimbări de regulament în ideea în care fiecare echipă de divizia A, avea obligativitatea de a înscrie cel puţin o echipă şi la turneele de volei pe plajă. În perioada 31 mai – 13 august are loc „Winston Beach Volley Tour by Fanta”, cu premii în valoare de 18.000 $, sărbătorindu-se odată cu acesta şapte ani de volei pe plajă în România. Campionatele naţionale ale României din 2001 au avut loc la Costineşti, turneul făcând parte din cadrul "Winston Beach Volley Tour by Fanta" unde în competiţia feminină s-a impus cuplul format din Iuliana Nucu şi Geta Cojocaru, de la Metal Galaţi, iar întrecerea mas-culină a fost adjudecată de Radu Adrian si Adrian Pricop, de la Franke Bucuresti. Din anul 2002, conducerea Comisiei Naţionale de volei pe plajă este preluată de d-şoara Oana Sârb, an în care Jocurile Balcanice de seniori au loc la Satu Mare, România obţinând o medalie de aur la masculin şi una de bronz la feminin. În 2003 de asemenea se reuşeşte obţinerea medaliei de aur la masculin, de data aceasta în Grecia şi medalia de argint la feminin, iar în 2004 făcându-se rocada între fete şi băieţi, aceştia din urmă luând argintul la balcaniada de la Satu Mare, în timp ce fetele cucereau aurul în Albania. 2005 este anul în care campionatele naţionale ale României au loc la Satu Mare, iar la Campionatele Balcanice de seniori şi de juniori, cucerim argint pe linie şi la feminin şi la masculin. Anul 2006 este acela în care şefia comisiei de volei pe plajă, este încredinţată d-lui Serhan Cadâr, an în care are loc şi prima ediţie a Cupei Aqua Magic sub patronajul unui om de suflet si de sport in persoana d-nei Adriana Strutinsky, competiţie desfăşurată la Mama-ia. Mai este de asemenea anul în care, pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice aceeaşi echipă cucereşte titlul suprem atât la juni-oare cât şi la senioare, fiind vorba de cuplul lugojean format din Buz Adriana Sorina si Calinciuc Loredana, numite de catre Balkan Volleyball Asociation "Queens of the Beach". Pe lângă medaliile de aur obtinute atat de catre cuplul feminin Balintoni Diana - Smultea Andreea, cat si de cel masculin format din Brinza Cristian si Mitranescu Alexandru la Balcaniada de junioari din Albania, 2007 este anul în care se reuşeşte ocuparea locului al VII-lea la Campionatul European sub 20 ani din Olanda, din nou de catre lugojencele Buz - Calinciuc, iar 2008 aduce doar medalia de bronz la jocurile balcanice de seniori de la Belgrad, de data aceasta de catre Buz Adriana Sorina si Balintoni Diana. În 2009 s-a reuşit cucerirea a două medalii balcanice la sub 23 de ani la Izmir, Turcia; una de aur de către cuplul Buz Sorina - Calinciuc Loredana respectiv una de bronz la băieţi de către cuplul Bala Iulian Marian – Mehedinţeanu Bogdan. După doar o săptamână, la Balcaniada de sub 20 ani ce a avut loc la Asprovalta în Grecia, aceştia din urmă aveau să “oblige” întreaga audienţă să se ridice în picioare la finele competiţiei, pentru a asculta Imnul Naţional, completând visteria Federaţiei Române de Volei cu încă o medalie de aur. Acelaşi cuplu masculin avea să mai aducă o medalie balcanică, de data asta de argint şi în 2010 la Plovdiv, Bulgaria în urma disputării jocurilor balcanice sub 23 de ani. Antrenorul loturilor naţionale din 2005 până în prezent, este prof. Dan Mihai Jitaru de la C.S.Ş. Bega din Timişoara, cel care a realizat cât este de mare potenţialul ţării noastre în această ramură de sport, fiind primul şi singurul din România care a renunţat la ideea de „performanţă” în voleiul de sală pentru a face performanţă în cel de plajă, unde consideră că se poate ajunge până la Jocurile Olimpice. Pe lângă competiţiile europene şi mondiale destinate tinerilor între 17 şi 22 de ani, mai există turnee Challenger & Satellite în organiza- rea C.E.V., turnee la care nu participă jucătorii de prim rang, datorită nivelului mai scăzut al competiţiei, respectiv al recompensării bă-neşti. Aceste turnee pe lângă premiile modeste în valoare de aproximativ 10.000 $, sunt utile datorită punctajului acordat, cu ajutorul căruia se urcă în clasamentul mondial, obţinând o poziţie din ce în ce mai bună în eventualitatea unei participări în World Tour. Cele mai puternice competiţii în schimb, rămân cele mondiale (Swatch F.I.V.B. World Tour) şi europene (C.E.V. European Championship Tour) adresate seniorilor, turnee promovate puternic, la care premiile în bani au ajuns la 300,000.00 $. Un aspect foarte interesant de altfel, îl constituie acela al Jocurilor Olimpice pentru tineret, destinat adolescenţilor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, ce au loc din patru în patru ani, prima ediţie fiind în 2010 la Singapore şi, în final acela al Jocurilor Olimpice pentru seniori, de altfel competiţia supremă, la care tinde să ajungă orice sportiv sau antrenor. După cum se observă, posibilităţile de reuşită în acest sport sunt foarte mari, datorită în primul rând numărului ridicat de competiţii anuale dar şi diversităţii lor. Până acum, în România singura performanţă notabilă, după cum reiese de mai sus, a fost medalia de bronz la Campionatele Europene sub 23 ani din Grecia în anul 1999, realizată de cuplul ieşean Cristina Androhovici şi Laura Dulcianu. Pe atunci, aceste campionate europene erau singurele la nivelul de vârstă respectiv, iar numărul de echipe participante era de patrusprezece, jucându-se după sistemul grupelor. Mai apoi, în anul 2001 s-au introdus pentru prima oară C.M. sub 21 ani prima ediţie având loc în Franţa, iar în 2002 şi C.M. sub 19 ani, ţara organizatoare fiind Grecia. În prezent există în fiecare an câte trei C.E. şi anume: U18,U20,U23; respectiv două C.M.: U19 şi U21, numărul de ţări participante a crescut la 24, iar sistemul de joc este unul cu dublă eliminare. În România, voleiul pe plajă, nu este o prioritate deşi el ar putea aduce performanţe notabile, culminând chiar cu califica- rea la Jocurile Olimpice. Deocamdată, nu există jucători specializaţi doar pe volei de plajă, ceea ce constituie un mare dezavantaj în confruntările cu celelalte ţări la Campionatele Europene la care participăm an de an. Sportivii noştri practică voleiul în sală, iar vara, în pauza competiţională, participă şi la turneele de volei pe plajă şi la campionatele naţionale de cadeţi, juniori şi seniori, în urma acestora realizându-se loturile naţionale care ne reprezintă la Jocurile Balcanice de juniori şi seniori respectiv C.E. U18, U20 şi U23.
