Istorie
Pe teritoriul Ugandei, în Evul Mediu, s-au constituit patru state feudale: Buganda, Toro, Bunyoro şi Ankole, dintre care cel mai dezvoltat a fost Buganda. În 1890 trupe engleze au pătruns în Buganda iar în 1894 Anglia a unit cele patru state într-unul singur sub numele de Uganda. După cel de-al Doilea Război Mondial când în Uganda s-a intensificat mişcarea de eliberare de sub protectorat britanic, în martie 1956, Regatul Unit a acordat Ugandei autonomie internă, în octombrie 1962 a fost proclamată independenţa ţării, devenind în 1963 republică federală în cadrul Commonwealth-ului. Printr-o lovitură de stat militară în 25 ianuarie 1971 preşedintele Milton Obote (1966-1971) este înlăturat, instituindu-se regimul dictatorial al col. Idi Amin Dada (1971-1979) căruia forurile internaţionale îi atribuie asasinarea a peste 300.000 de ugandezi. În noiembrie 1978 se declanşează un conflict armat cu Tanzania, care este urmat de ocuparea capitalei Kampala în 11 aprilie 1979 de către trupe tanzaniene şi ale rezistenţei ugandeze şi înlăturarea lui Idi Amin. Acesta fuge în Libia şi apoi în Arabia Saudită, unde trăieşte în exil până la sfârşitul vieţii, în 2003[1]. Milton Obote este reales preşedinte (1980) dar este înlăturat printr-o nouă lovitură de stat la 27 iulie 1985, puterea fiind preluată la 29 ianuarie 1986 de către Yoweri Museveni. Acesta încearcă o reconciliere între diferitele grupări etnice şi o stabilizare a vieţii interne. În primele alegeri libere, Museveni este ales în 1996 cu 76% din voturi, dar cu o participare de numai 50% a populaţiei. Alegerile din 12 martie 2001 îl reconfirmă în funcţia de preşedinte cu 69,3% din voturi.[2]
