Caracteristici
Portocalul a fost considerat în mod tradiţional ca specia C. sinensis din genul Citrus. Lămâiul, Lima şi Portocalul amar (Citrus aurantium) aparţin aceluiaşi gen. Investigaţii recente au demonstrat că majoritatea acestor pomi fructiferi sunt în realitate hibrizi produşi din Pomelo (Citrus maxima), mandarina (Citrus reticulata) şi Chitra (Citrus medica), iar numele ştiinţific corect este (Citrus sinensis). Vechiul nume , fără specificaţia de hibrid, se foloseşte încă mult.
Etimologia şi origine
Portocalul are origine în India, Pakistan, Vietnam, sud estul Chinei şi a fost adus de arabi în occident. În sanscrită se numea nâranga (probabil de origine darvidică, nu ariană; în tamilă naru înseamnă parfum. Din India a trecut în Arabia unde se numea naranj şi apoi în sudul Franţei, numit naurange (pronunţat noránsh) Apoi în engleză şi franceză s-a transformat în orange. Nu în toate limbile se foloseşte acest nume, în olandeză se numeşte sinaasappel ("măr chinezesc"). Întrebuinţare şi calităţi
Cultivarea acestui arbore face parte din agricultura multor ţări, în Statele Unite (Florida şi California), cea mai mare parte din ţările mediteraneene, alte ţări: Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia şi Africa de Sud. Creste în general în regiuni umede. Îngheţul prelungit sub 0 °C, afectează fructul şi calitatea acestuia. Se cultivă ca arbol agricol şi ornamental.
