Geografie
Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrala. Forma teritoriului est aproximativ triunghiulară, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică. Ţara are graniţe cu Statele Unite ale Americii la nord şi cu Belize şi Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul ţării şi formează Golful Californiei. În estul ţării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán. Cel mai mare oraş este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori şi este printre cele mai mari aglomeraţii urbane din lume. Alte oraşe cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Ciudad Juárez, León şi Torreón. Deşi Mexicul este frecvent asociat cu teren deşertos, părţile de sud ale ţării au o climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Racului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică şi Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco şi Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici vulcanul activ Popocatepetl.
Politică
De la constituţia din 1917, Mexicul este o republică federală prezidenţială, unde preşedintele, ales prin vot public, este şi şeful statului şi şeful guvernului. Executivul este format din preşedintele şi miniştrii săi. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca şi Congresul Uniunii, şi este bicameral, compus din Camera Deputaţilor şi Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura executivă şi legislativă. Felipe de Jesús Calderón Hinojosa (nascut la 18 august 1962 in Morelia, Michoacán) de la Partidul Acţiunea Naţională, este preşedinte din 1 decembrie 2006.
Economie
Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca şi economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, ţara a trecut printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de creştere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2004 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004. În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie şi servicii, deşi există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de ţiţei din lume. Datorită înţelegerii NAFTA, comerţul cu Canada şi SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comerţ din ce în ce mai liber, introducând agremente de comerţ liber cu peste 40 de ţări, inclusiv ţările Uniunii Europene şi Japonia. Guvernul este în discuţii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comerţ liber. Deşi economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse probleme structurale. Problemele ţării includ salarii mici, o distribuţie neuniformă a veniturilor (20% din populaţie câştigă 55% din venitul naţional) şi oportunităţi reduse pentru statele din sud, care au o populaţie amerindiană numeroasă. Inegalităţile geografice sunt de asemenea o problemă principală: părţi ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupţia şi evaziunea rămân probleme cronice.
