Chiar dacă toată lumea doarme pe rupte şi vara asta, toată lumea cântă: “Eu vara nu dorm”. Piesa asta a fost predestinată pentru a fi hitul verii 2012, pentru că inspiraţia l-a lovit pe Connect-r în Republica Dominicană, pe când România suferea sub nămeţi la – 30 de grade Celsius.
Inspirat de ocean, de o ciondăneală cu iubita Diana şi de celebra băutură dominicană Mamajuana, Ştefan Mihalache, aka Connect-r, a scris pe nerăsuflate versurile în care “sana umple cana” şi “zorii zilei mă plimb când pe plajă mă plimb”. Inspirată şi eu de atmosfera din cântec, l-am chemat pe Connect-r la interviu chiar după Premiile Muzicale Româneşti.
Artistul aflat pe val a răspuns invitaţiei, după ce întreaga echipă “Dincolo de aparenţe” a început să gâfâie... noroc cu Diana, iubita sa, care a dat o mână bună de ajutor ca interviul să iasă aşa cum l-am dorit. Ştefan, la 30 de ani, împliniţi pe 9 iunie, e încă un copil, unul bine crescut, sfios şi cuminte. Nu are fiţe, pentru că n-o să uite niciodată că a vândut ziare în intersecţie şi că alocaţia sa de la stat o dădea pe o oră de înregistrare la studio! Acum, Ştefan e bazat, are mai multe imobile, iar mamei sale i-a cumpărat un apartament, pentru că la un moment dat au fost în pericol de a fi evacuaţi. Pe tot parcursul interviului m-au mirat privirea lui timidă, atitudinea aşezată, fără ostentaţia artistului anului 2012, gesturile cumpătate şi bucuria pentru că trăieşte ceva ce nu a mai simţit niciodată. “Patronii de cluburi au început să mă cheme şi luni, şi marţi... asta nu se întâmplă, să fie deschise cluburile noaptea de luni...” spune Connect-r, şocat de nebunia declanşată de piesa sa. Mă uitam la el, cel din interviu şi la el cel din videoclipuri, şi sunt două imagini extreme. “În clipuri transmiţi foarte multă forţă, eşti macho, atitudinea ta e arogantă.. aici, pe scaunul de interviu, eşti altul, nu regăsesc nimic din imaginea aceea.” Zâmbeşte timid, pleacă privirea, oarecum ruşinat, şi se uită lung la ecran.. A renunţat la codiţele împletite care i-au consacrat imaginea de băiat rău, dar freza sa cool va continua să inspire fani. Şi el e fan înrăit, e fanul maestrului Dan Puric, la care nu a avut curaj până acum să meargă să-i ceară un autograf. “Uitaţi-vă la mine, cât sunt de mare, n-am îndrăznit să merg să-i spun câteva cuvinte şi să-i cer să-mi dea un autograf pe o carte... dar o s-o fac. Am vorbit cu dânsul şi a fost de acord să ne întâlnim.”
Întâlnirea mea cu Connect-r mi-a întărit sentimentul pe care l-am avut întotdeauna: Sufletul bun nu se pierde niciodată!
