Această terminologie și sistemul de clasificare din spatele ei a fost începută de către astronomul si ufologul J. Allen Hynek, și a fost sugerată pentru prima oară în 1972 în cartea lui Experienta OZN: o investigație științifică[1]. El a introdus primele trei tipuri de întâlniri; mai multe sub-tipuri de întâlniri de aproape cu OZN-uri au fost adăugat mai târziu de către alții cercetători, dar aceste categorii nu sunt universal acceptate de către ufologi, în principal, deoarece acestea se îndepărteze de rigoarea științifică pe care Hynek a încercat să o introducă în ufologie.[2]
Întâlnirile cu OZN-uri sunt de mai multe tipuri:
întâlnire de gradul 1 - dacă un OZN este la o distanță mai mică de 150 metri
întâlnire de gradul al 2-lea - observațiile sub 150 de metri, distanță mai mică de 150 metri și obiectele lasă urme detectabile (pe sol, pe plante, asupra oamenilor, în aparatura electronică)
întâlnire de gradul al 3-lea - dacă apar și ocupanții obiectelor zburătoare
întâlnire de gradul al 4-lea - în care apar și răpiri de oameni
