Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iaşi - d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti) a fost o poetă, prozatoare şi publicistă română.
S-a născut la Iaşi, ca fiică a lui Mihai Isanos şi a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat şcoala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinţii ei, în apropiere de Chişinău, iar liceul la Şcoala eparhială de fete din Chişinău. A studiat la Iaşi (1934-1938) dreptul şi filozofia; licenţiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iaşi.
Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieţi Bogdan Petriceicu Haşdeu din Chişinău.
A fost soţia lui Eusebiu Camilar.1915 - Din actul de căsătorie datat 14 iulie 1915 al Oficiului de stare civilă de pe lângă Municipiul Iaşi, rezultă că domnul Mihail Isanos de profesie medic, domiciliat în Iaşi, str. I. C. Brătianu, fiu al d-lui Iosef Isanos, de profesie mecanic şi ai d-nei Peiţa, născută Papadopol, de profesie casnică, se căsătoreşte cu Elisabeta Bălan, în vârstă de 26 de ani, de profesie doctorandă, domiciliată in Iaşi, str. Sărăriei.
Şi-au început cariera ca medici psihiatri Ia Spitalul Socola, lucrând cu profesorul C. I. Parhon.
1916 - 17 aprilie se naşte fiica lor Magda (conform cu Actul de naştere nr. 767 din anul 1916, luna aprilie, ziua 20. Registrul de stare civilă pentru născuţi, 1—2/1918, oraş Iaşi).
1917 - La vârsta de un an si şase luni s-a îmbolnăvit de poliomielită, a fost salvată numai datorită grijei deosebite a mamei sale, despre care poeta spunea mai târziu : Mama m-a născut a doua oară. Sechelele bolii au fost reduse la minimum, a rămas numai cu o sănătate delicată şi cu o vizibilă dificultate la mers.
1920 - Soţii Isanos ocupă posturile de medici la spitalul din Coştiugeni, părăsind astfel Iaşul şi spitalul Socola.
De mic copil, fiica lor avea o adevărată pasiune pentru lectură, citea zi şi noapte din biblioteca părinţilor şi din biblioteca şcolii. A urmat liceul la Chişinău, pasionând-o chiar de la început limba română şi istoria, iar, mai târziu, filosofia. Acum se afirmă şi pasiunea sa pentru literatură.
1932 - Elevă a Liceului Eparhial din Chişinău (în clasa a VI-a) publică în revista liceului de băieţi, Licurici, an. 1, nr. 2 clin 28 mai 1982 poeziile Aş vrea un basm şi Primăvara.
1933 - În revista Licurici, an. II, nr. 2 din 1 aprilie apare poezia Gelozie. în acelaşi an ia fiinţă pe lângă Liceul Eparhial de fete din Chişinău Societatea culturală „Iulia Haşdeu", la înfiinţarea căreia aportul Magdei Isanos a fost determinant. Poeta participă, împreună cu alte colege, la concursul organizat anual de Societatea „Tinerimea română", la Bucureşti. Obţine premiul II la tema privind drepturile femeilor. La ceremonia de înmânare a premiilor, preşedintele Societăţii, profesorul Nae Dumitrescu, declară : De dumneata sunt convins că am să mai aud ! Ai mari posibilităţi.
1934 - Publică în Viaţa Basarabiei, anul III, nr. 3, martie, poezia Ploaie; în Crai nou, an. I, nr. 3 din 31 martie poezia Toporaşi. Contribuie la apariţia revistei Ghiocei, organul Societăţii culturale a şcolii, având ca redactor pe eleva Magda Isanos, clasa a Vll-a. în acelaşi an publică în aceeaşi revistă (Ghiocei, an. I, nr. 2, aprilie) schiţa Creionări, recenzii asupra revistei Crai nou, iar în nr. 2 (mai 1934) poezia Macii şi schiţa Inseparabilele. Ţine o conferinţă cu tema Femeia în literatura noastră. În luna mai elevele din clasa a Vll-a, care lucrau la revistă, predau ştafeta seriei următoare.
În toamna aceluiaşi an îşi începe la Iaşi studiile universitare. Iniţial, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie, urmând paralel cursurile Facultăţii de Drept. în cele din urmă, renunţă la Litere, hotărându-se să urmeze Dreptul.
1935 - Locuia la familia avocatului M. Călinescu, lângă grădina Copou, într-un cartier liniştit şi foarte aproape de Universitate.
La 18 septembrie se căsătoreşte la Chişinău cu Lev Panteleev, (Acesta îşi făcuse studiile la Iaşi, urmând limbile clasice. Avea calităţi intelectuale remarcabile, scria poezii şi era şi el un cititor pasionat). Poeta publică în Viaţa Basarabiei, an IV, nr. 11—12 nov.-dec. poezia Rochia.
1936 - La 31 ianuarie căsătoria ei s-a desfăcut prin consens.
Continuă să publice în Viaţa Basarabiei, devine colaboratoare a revistei Însemnări ieşene, (unde publică cu regularitate până la sfârşitul anului când revista va fi suprimată). Paralel publică în Cuget moldovenesc, Pagini basarabene, poezii ca Dorinţa, Grădinărie, Atavism, Toamnă, Caisul, Cuvântul Evei, Jucărie, şi altele.
Locuieşte împreună cu sora sa Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi strada Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei, colţ cu Ralet, în apropierea casei care a fost ultima locuinţă a lui George Topîrceanu. În această perioadă se apropie de studenţii cu concepţii democratice, integrându-se în Frontul Democrat Studenţesc. În vara anului 1938 Magda Isanos participă la conferinţe şi la strângerea de fonduri pentru ajutorarea poporului spaniol.
1937 - Publică în Însemnări ieşene, aproape număr de număr, poezii ca Învrăjbiri, La marginea cimitirului, Blestem, Lacul, Calul de la birja de noapte, Ultimul sărut, După scriptură, Logodnă de primăvară, Risipire, Greşeala de tipar, Vis vegetal, Capricii, Murim, Romanţă, iar în Lumea (23 decembrie) poezia Cîntarea păstoriţei.
În acelaşi an, ziarul Lumea (din 13 decembrie) va fi prima publicaţie în care se remarcă talentul poetei: descoperire preţioasă a Însemnărilor ieşene. La 26 decembrie, acelaşi ziar anunţa un nou talent în plină ascensiune, acel al d-rei M. I. (Magda Isanos), poetă a preocupărilor transcedentale, minunat redate in versuri, versuri de o temeritate care depăşeşte feminismul.
1933 - Magda Isanos are o activitate intensă. Colaborând la mai multe reviste, publică poezii ca Rugăciune în pădurea de brad, Bunicul, Regret, în Însemnări Ieşene. Apoi, Întoarcerea gospodarului, Fragment, Zori, Moartea bunicului, Leagănul, Interior, Insulă, Poem, Pomii cei tineri, în ''ziarul Iaşul'' şi, în acelaşi ziar, recenzii despre ''Enigma Otiliei'' de George Călinescu şi Tâmple în flăcări, poeme de Victor Măgură.
La 31 martie se căsătoreşte cu Eusebiu Camilar (martori: George Lesnea şi avocatul M. Călinescu, la care locuise Magda în primii ani de studenţie). În vara anului 1938, Camilar o duce pe Magda la Udeşti, unde-i cunoaşte familia, prietenii şi locurile copilăriei. Participă la şedinţele Societăţii Noua Junime, înfiinţată din iniţiativa lui G. Călinescu, citind din poeziile ei. Toamna îşi ia licenţa în Drept. Prietena sa Veronica Zosin consideră că a fost cea mai veselă şi fericită perioadă din viaţa Magdei.
1939 - Se înscrie în Baroul de Iaşi ca avocat stagiar, la 13 ianuarie. Colaborează la Jurnalul literar, an. I, nr. 1 din 1 ianuarie, cu recenzia la Moldovenii de Georgeta Mircea Cancicov, în nr. 2 din 8 ianuarie, cu recenzia la Vulpea de Mary Webb şi poezia Dimineaţa, reprodusă în Viaţa Basarabiei, an VIII,nr. 2—3 (februarie-martie). în Jurnalul literar, nr. 17 din 12 februarie, publică recenzia la Cartea cu amintiri de Marcu Beza. Ulterior, în aceeaşi revistă, semnează versuri intitulate Poem (Florile şi fiecare sens luminos al lumii), Rugăciune, Ziua mea netrăită, Noapte, În cimitir şi Amurg.
În acelaşi an are un succes răsunător în avocatură.
1940 - Magda Isanos publică în Însemnări ieşene (an V, nr. 4 din 1 aprilie) poezia Flori adevărate. În Iaşul poeziile Săracii şi Flori (aceasta din urmă, reprodusă în Revista Fundaţiilor din 1 iulie acelaşi an) şi în 15 iulie Elegie (datată 2 iulie 1940) inspirată din actualitatea istorică.
În septembrie se aprobă apariţia la Iaşi a ziarului Avântul, unde, alături de George Ivaşcu, Alexandru Pini, Eusebiu Camilar, Magda Isanos face parte din personalul redacţional. Suspectată de cenzură, gazeta nu mai apare.
În octombrie, soţii Camilar se mută pe strada Săulescu, unde au locuit până în primăvara anului 1944, când vor pleca în refugiu.
1941 - Prefectura judeţului Iaşi aprobă, începând cu luna aprilie, apariţia ziarului de informaţii Voinţa, redactor responsabil Eusebiu Camilar, care — convocat sub arme — lasă toată munca redacţiei în grija poetei. Ziarul a fost opera Magdei, scrie amica sa, Veronica Zosin (căsătorită Gorgos). Primul, număr apare la 2 aprilie 1941. Din lipsă de fonduri, ziarul îşi încetează însă apariţia în a doua jumătate a lunii mai.
Se naşte Elisabeta, fiica poetei.
În acelaşi an, boala Magdei se agravează. În luna decembrie 30, Baroul Iaşi înregistrează cererea sa din 28 XI 1941, prin care Magda Isanos Camilar, avocat stagiar, domiciliată în Bucureşti, strada Popa Nan nr. 49, înaintează un certificat medical, dând delegaţie pentru amânarea proceselor sale d-rei Veronica Zosin, deoarece din motive independente de voinţa mea sunt ţinută să nu activez. În primele certificate medicale aflate la dosarul Baroului se invocă o induraţie la baza unuia din plămâni. Boala de inimă, ca o consecinţă a unui reumatism, apare în ultimul certificat.
1942 - Vizitează familia poetului Mihai Codreanu, care - aşa cum declară mai târziu E. Camilar a călăuzit cu grijă de părinte primii paşi în arta poetică a Magdei Isanos.
Publică în Vremea şi Cetatea Moldovei poeziile: Pădurea şi Ion.
1943 - Publică în Cetatea Moldovei, Vremea, Revista Fundaţilor, Cuget moldovenesc poezii ca Spital, Auz, Poemul femeii care iubea primăvara, Când cel iubit..., Păsările, Solii cerului, Zeii, Fata bătrână, Bărbatul, Mai sunt câteva veri, şi altele.
În acelaşi an, apare la Iaşi, în editura Bravo, primul volum: Poezii al Magdei, sub îngrijirea lui Eusebiu Camilar. La 2 martie, Baroul Iaşi înregistrează cererea prin care Magda Isanos Camilar, avocat stagiar, domiciliată în Iaşi, strada Săulescu 19, înaintează alăturatul certificat medical, din care se vede că sufăr de o boală de inimă ce m-a împiedicat un timp nedeterminat să depun vreo activitate profesională.
1944 - Vremea, Revista Fundaţiilor, Victoria, Orizont şi Tribuna poporului publică sub semnătura Magdei Isanos poezii ca Bunavestire, Oglinzi, Oamenii, Toamnă, Duhurile pământului, Am văzut şi eu oameni plecând, Aştept anul unu, Doamne, n-am ajuns pînă la tine, Munţii lumii pe inima mea, Ospăţ, Aceste mini ş.a.
La sfârşitul lui martie, soţii Camilar pleacă în refugiu. In noaptea de 5 spre 6 iunie un bombardament de aviaţie distruge toate manuscrisele Magdei şi ale lui Camilar din locuinţa lor din Iaşi. A rămas doar un caiet, cu patru povestiri inedite, păstrat de d-na Gorgos, prietena Magdei, care l-a descoperit în grădina casei.
În 17 noiembrie poeta se stinge la Bucureşti, în locuinţa părinţilor săi din strada Popa Nan - Nr. 49.
1945 - Apare volumul postum Cântarea munţilor, drama în patru acte, Focurile de Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, în colecţia Operele premiate ale scriito¬rilor tineri români, Fundaţia pentru literatură şi artă' precum şi Minunata istorie a lui Nastratin Hogea de Leonid Soloviev, traducere din limba rusă de Magda Isanos şi Eusebiu Camilar,
1946 - Apare volumul Ţara luminii.
