23 august 2011
Ion Mircea
Este laureatul pentru poezie al primului Festival naţional studenţesc de literatură (Bucureşti, 1969). A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-italiană. *Devine membru al Uniunii Scriitorilor (1979) şi, ulterior, membru în Consiliul ei de conducere (între anii 1998 – 2002). *În 1990, prin ordin semnat de Andrei Pleşu, Ministrul Culturii, este numit redactor-şef al revistei “TRANSILVANIA” din Sibiu. În acelaşi an, este ales ca Secretar al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor. *Ca vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Centrului European de Poezie şi Dialog Cultural Est-Vest “Constantin Noica” din Sibiu (organism înfiinţat printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Parlamentului European), a organizat două ediţii ale Festivalului European de Poezie: prima, în 1992, cu tema “Încotro satul?”, desfăşurată în România şi Belgia, iar a doua, în 1995, cu tema “Cele două Americi – O viziune poetică”, desfăşurată în România, Belgia, Olanda şi Spania. *Din anul 1999 se stabileşte în Bucureşti. În acelaşi an e cooptat ca membru în Consiliul de administraţie al “CopyRo”, Organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, Bucureşti. În prezent e director în cadrul Institutului Cultural Român.
Semnează poezie, teatru, scenarii (radiofonice şi cinematografice), proză, eseu, critică literară, traduceri (din limbile italiană şi franceză), literatură pentru copii.
A publicat volumele de versuri: ISTM (1971), TOBELE FRAGEDE (1978), COPACUL CU 10.000 DE IMAGINI (1984), DIE WÜRDE DER ROSE /DEMNITATEA TRANDAFIRULUI, volum antologic în limba germană, traducere de Reimar Alfred Ungar (1989), PIRAMIDA ÎMPĂDURITĂ (1989), POEZII, antologie de autor (1996), ZALESNENÁ PYRAMIDA A INE BASNE, volum antologic în limba slovacă, traducere de Ondrej Štefanko (2000), ŞOCUL OXIGENULUI (2002), POROROCA, antologie de autor (2004).
Este coautor (alături de Eugène van Itterbeek) al volumului EUROPA ŞI AMERICILE – O VIZIUNE POETICĂ (Editura Cartea Românească,1994).
Poemul “CORABIA LUI NOE” a fost pus în scenă, în regia colectivă şi interpretarea Companiei Thespis din Timişoara, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (1997).
Basmul NU AM NUME sau PERECHE ÎN CĂUTAREA UNEI INIMI a stat la baza scenariului radiofonic PERECHE ÎN CĂUTAREA UNEI INIMI (dramatizare: Claudia Tiţa, regia artistică: Cristian Munteanu), producţie a Teatrului Naţional Radiofonic pentru Copii (Bucureşti, 1997).
În 1998, piesa NOE CARE NE STRĂBATE MEMORIA E O FEMEIE e onorată cu Premiul UNITER pentru “Cea mai bună piesă de teatru a anului”, distincţie acordată de Fundaţia “Principesa Margareta a României”. În anul următor, piesa vede lumina tiparului la Editura Unitext.
Traduce din limba italiană OMUL BIZANTIN, antologie de studii de istoria mentalităţilor, coordonată de Guglielmo Cavallo, care apare la editura Polirom, în anul 2000, cu o postfaţă semnată de Claudia Mircea-Tiţa, şi OMUL SECOLULUI AL NOUĂSPREZECELEA, coordonat de U. Frevert şi H.-G. Haupt, care apare la aceeaşi editură, în anul 2002.
Cea mai recentă apariţie editorială a autorului este OCOLUL ROMÂNIEI ÎN 80 DE POEME. Cu un jurnal de bord de Ion Mircea (Editura Media Pro, 2005). Are sub tipar, la Editura Corint, o antologie de poezie Nichita Stănescu.
Este coordonator al volumelor: Rugăciunea TATĂL NOSTRU. Tâlcuiri de Părintele Galeriu (Editura Harisma, 2002), Cu Părintele Galeriu între Geneză şi Apocalipsă. Convorbiri realizate de Dorin Popa (Editura Harisma, 2002), Cartea celor nouă Fericiri. Tâlcuiri de Părintele Galeriu şi Părintele Galeriu, Astăzi (ambele apărute la aceeaşi editură, în 2004) etc.
Este autorul piesei în trei acte Iisus Nazarineanul (regia artistică: Gavriil Pinte), producţie a Teatrului Naţional Radiofonic (Bucureşti, 2004).
Din anul 2000, este titular al rubricii de critică literară “Poemul de duminică”, ulterior al rubricii “Punctul de raster” (din “Ziarul de duminică”, supliment al “Ziarului financiar”) şi al rubricii “Cu ochii larg închişi” (din “Ziua literară”, supliment al cotidianului “Ziua”).
Pentru volumul COPACUL CU 10.000 DE IMAGINI, autorul a obţinut Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (1984). În acelaşi an, a fost distins cu Premiul special pentru poezie al revistei “Luceafărul”, iar revistele “Amfiteatru” şi “Viaţa studenţească” l-au declarat, în urma unui sondaj naţional, “Cel mai popular poet român al anului 1984”.
Antologia POEZII primeşte Premiul SOROS al Uniunii Scriitorilor (1997), iar volumul de versuri ŞOCUL OXIGENULUI, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2003). Pentru acelaşi volum a obţinut alte patru premii: Premiul pentru poezie al revistei “Ateneu” (Bacău, 2003), Premiul pentru poezie al Festivalului “Emmia” (Deva, 2003), Marele premiu al Festivalului “Dafora”, acordat de redacţiile publicaţiilor de cultură din Transilvania şi Banat (Mediaş, 2003) şi Marele Premiu pentru poezie al Festivalului internaţional “Lucian Blaga” (Cluj-Napoca, 2004).
Poeziile autorului au fost traduse în peste 15 limbi străine.
Ion Mircea este nominalizat pentru Marele Premiu Naţional de Poezie “Mihai Eminescu”.