Sinagoga Mare din Gura Humorului

Sinagoga Mare din Gura Humorului este un lăcaş de cult evreiesc din oraşul Gura Humorului, localizat pe strada Sfântul Gavriil nr. 25, în centrul oraşului. Ea a fost construită în anul 1871.Până la începutul secolului al XIX-lea nu au existat evrei la Gura Humorului. Primii evrei s-au stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu alte grupuri etnice (cum ar fi germanii emigraţi din Boemia). Ei erau de meserie meşteşugari şi negustori, lucrând şi ca furnizori ai armatei austriece de ocupaţie. La acea dată, Gura Humorului era o mică localitate cu 200 căsuţe din lemn şi cu o populaţie de aproximativ 700 de locuitori, printre care şi 5 familii evreieşti. [1] În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a crescut constant. În anul 1856 s-a organizat cimitir evreiesc care a fost închis în 1919, când s-a deschis unul nou în apropiere. Primul recensământ din 1857 a numărat 190 evrei dintr-o populaţie totală a localităţii de 2.703 oameni, reprezentând o pondere de 7,02%. În 1869 numărul evreilor crescuse la 800 (31,50%), în 1880 la 963 (32,54%), în 1890 la 1.206 (34,43%) pentru ca în 1910 să fie de 2.050 (38,53%). Pe măsură ce rolul localităţii a crescut (Gura Humorului a primit statutul de târg în 1867, de reşedinţă districtuală în 1893 şi de oraş în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului. El a fost condus de marele industriaş Wolf Kleinberg până în 1888, când acesta s-a mutat la Cernăuţi. Următorii preşedinţi ai consiliului au fost Itzik Leib Schattner (1888-1903), Markus Markowicz (1903-1904), Saul Ellenbogen (1904), Abraham Fischler (1905-1908), farmacistul Alexander Loebel (1908-1914), Gerenten (1918-1921), dr. Jonas Gartenlaub (1921-1926), Chaim Rachmuth, Anschel Steinhorn, Rafael Mueck şi Feiwel Laufer. Incendiul din 11 mai 1899 a distrus mai mult de 400 case, inclusiv multe locuinţe şi prăvălii ale evreilor. Casele evreieşti au fost reconstruite cu sprijinul evreilor din America. În 1906, doctorul Scheuermann a înfiinţat prima organizaţie sionistă care a fost condusă până în 1913 de dr. Abraham Schaerf. Până la al doilea război mondial au mai fost înfiinţate şi alte organizaţii care militau pentru emigrarea evreilor în Palestina. În anul 1908 s-a înfiinţat o şcoală publică în oraş care a avut în primul an 91 de elevi, dintre care 48 erau evrei. În perioada antebelică, cetăţenii evrei erau reprezentaţi în consiliul local, iar între anii 1908-1910 Saul Schieber, proprietarul unui magazin de papetărie, a fost viceprimar al oraşului. Începerea primului război mondial (1914) a adus cu sine şi acţiuni antisemite. În noiembrie 1914 familia negustorului evreu Erler a fost ucisă de coloniştii germani din Boemia. Ocuparea oraşului Gura Humorului de către trupele ruseşti a avut ca efect incendierea a 120 case şi prăvălii.