Râul Moldova este un râu din regiunea istorică Moldova a României, afluent de dreapta al râului Siret.
După tradiţia păstrată în "Letopiseţul anonim al Moldovei", apoi în unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părţi interpolate, precum şi la Miron Costin, se spune că voievodul maramureşean Dragoş (1351-1353) a ieşit cu oamenii săi din Maramureş şi a descălecat în Moldova "în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru".
Conform legendelor, voievodul român Dragoş se afla la vânătoare şi urmărea un bour pe care-l rănise. L-a hăituit prin pădure până a ajuns la o apă. Aici bourul a trecut prin vad, dar căţeaua lui Dragoş, pe nume Molda, s-a înecat în apele adânci şi repezi ale râului. Fiara a fost ucisă, iar Dragoş a dat râului numele de Moldova, după numele căţelei sale [1].
Iată cum descrie acest eveniment cronicarul Grigore Ureche: "umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroş, în munţi cu dobitoacile, au dat de o hiară ce să chiamă buor şi după multă goană ce o au gonit-o prin munţi cu dulăi, o au scos la şesul apei Moldovei. Acolea fiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde să chiamă acum Buorénii, daca s-au discălicat sat. Şi hierul ţării sau pecetea cap de buor să însemnează. Şi căţeaoa cu care au gonit fiara acéia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele căţélii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea şi ţării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova." [2]
Dragoş şi-a stabilit drept capitală a mărcii sale, târgul Baia (denumit Civitas Moldaviensis) de pe râul Moldova. Principatul format aici a fost denumit Principatul Moldovei, după numele râului.
Râul Moldova izvorăşte din vârful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul său se află în apropiere de localitatea Moldova-Suliţa, aflată pe teritoriul judeţului Suceava.
El curge pe o lungime de 237 km în direcţia NV-SE şi străbate teritoriile a trei judeţe: Suceava, Iaşi şi Neamţ. Din lungimea sa, 150 km se află pe teritoriul judeţului Suceava, unde bazinul său hidrografic ocupă peste 35% din suprafaţa judeţului. În acest judeţ, râul străbate sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) şi sectoare unde panta scade la mai puţin de 3 m/km.
Odată cu ieşirea din munţi, cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane, formând grinduri, praguri şi ostroave [3]. Pe teritoriul judeţului Iaşi, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s.
Râul primeşte afluenţi şi de partea stângă şi de partea dreaptă, printre cei mai importanţi menţionăm râurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldoviţa, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) şi Sărata (la Răuceşti). De-a lungul curgerii sale, Moldova străbate mai multe localităţi, printre care oraşele Câmpulung Moldovenesc şi Roman.
Moldova se varsă în râul Siret pe teritoriul judeţului Neamţ, în apropierea oraşului Roman. De la râul Moldova şi-a luat numele provincia istorică românească a Moldovei.
