Mănăstirea Dobrovăţ

Mănăstirea Dobrovăţ este o mănăstire de călugări amplasată în satul Dobrovăţ-Ruşi din comuna Dobrovăţ (judeţul Iaşi) şi este ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, acesta murind înainte de finalizarea construcţiei. Mănăstirea se află la o distanţă de 25 de kilometri sud-est de Iaşi şi la 35 de kilometri nord de Vaslui, într-o fostă poiană înconjurată de codri seculari, pe malul pârâului Dobrovăţ. Regina Maria a României a vizitat Dobrovăţul la 1 iunie 1917, scriind următoarele: "După dejun, am plecat la Dobrovăţ, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumuseţea, dar e lung şi neînchipuit de rău... Netăgăduit, acest colţ de ţară e cât se poate de frumos, cu codri aproape neumblaţi, dar drumurile sunt îngrozitoare". [1] Ansamblul Mănăstirii Dobrovăţ a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-a-A-04150 şi fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: [2] Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - datând din anul 1503-1504, având codul IS-II-m-A-04150.01 Biserica paraclis "Sf. Gheorghe" - datând din anul 1607, având codul IS-II-m-A-04150.02 Turnul clopotniţă - datând din anul 1743, având codul IS-II-m-A-04150.03 Zidul de incintă - având codul IS-II-m-A-04150.04