Mănăstirea Bucium (judeţul Braşov)

Mănăstirea Bucium este o mănăstire din România situată în satul Bucium, comuna Şinca din judeţul Braşov. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990, pe ruinele vechiului locaş, atestat documentar în 1737 şi ars din ordinul generalului Bukow, trimis de împarăteasa Maria Tereza să înăbuşe manifestările creştinilor ortodocşi din Ţara Făgăraşului.Mănăstirea sfintelor şi ortodoxe româneşti tradiţii, lăcaşul de cult este osândit flăcărilor în 1761 când monahi, parte ai locului, parte căutând adăpost în faţa vitregiei vremurilor, ard odată cu vechea biserică. În 1928, Regina Maria purcede împlinirii unui îndrăzneţ şi amplu proiect, menit să edifice pe locul vechii Mănăstiri Bucium, Mănăstirea “Întregirea Neamului”, însă timpurile interbelice îi răpesc sorţii de izbândă. Pronia Cerească se face auzită în 1953, când rugămintea credinciosului “Moş Ilie”, însoţit de tânăra familie Şandru, aduce binecuvântarea şi aprobarea de construcţie a bisericii de la Bucium, iscălită cu dragostea şi harul Înalt Prea Sfinţiei Sale, Mitropolitul Bălan. De astă dată însă, opresiunea regimului se resfrânge nefast, îngrădind drumul spre zidire. Trebuind “cu preţul vieţii” să ridice mănăstirea, familia Şandru vede strădania de jumătate de veac împlinindu-se în 1990, când I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului apreciază şi aprobă iniţiativa întru zidirea Mănăstirii Bucium, iar apoi, la 6 august 1995 se sfinţeşte Biserica între timp înălţată. Truda şi rugăciunea obştii, sub binecuvântarea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, încununată de dragostea credincioşilor şi eforturile “Doamnei de la Mănăstire” au continuat cărămidă după cărămidă, înălţarea şi îngrijirea întreg ansamblului mănăstiresc.