Fecioara Maria

Maria din Nazaret sau Fecioara Maria (din ebraică Miryam מרים; n. aprox. 17 î.Hr. probabil în Ierusalim, azi Israel - d. aprox. 45 d.Hr. probabil în Efes, azi Turcia) a fost, conform scrierilor Noului Testament, mama lui Iisus din Nazaret. Conform proto-Evangheliei după Iacob a fost fiica lui Ioachim şi Ana. Conform Noului Testament, în momentul conceperii lui Iisus Cristos, fapt ce i-a fost revelat de Arhanghelul Gabriel, ea era logodnica lui Iosif din Nazaret. În tradiţia creştină (ortodoxă, catolică, anglicană şi luterană) precum şi în cea musulmană, a rămas prin minune fecioară în timpul conceperii şi naşterii lui Iisus. Al treilea sinod ecumenic, ţinut la Efes în anul 431, convocat pentru a dezbate asupra învăţăturii dioprosopiste a patriarhului Nestorie [1], a confirmat învăţătura Bisericii primare cu privire la Maica Domnului (gr. Theotokos, "Născătoarea de Dumnezeu"). Conform definiţiilor dogmatice adoptate de acest sinod ecumenic, la fel cum păcatul a venit în lume printr-o femeie (Eva), tot printr-o femeie (Maria) a venit în lume şi mântuirea. Maria a fost denumită de aceea "noua Evă". Venerarea Mariei ca fecioară joacă un rol important deopotrivă în bisericile ortodoxe, cea catolică, cea anglicană şi cele orientale. Un număr foarte mare de biserici şi catedrale îi poartă numele, inclusiv spre exemplu 70% din catedralele franceze. Principala sărbătoare a Mariei este la 15 august ("Sfânta Maria Mare"), sărbătoare care se numeşte oficial în biserica romano-catolică "Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria", iar în bisericile ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Recent biserica anglicană a introdus "Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria" pe aceeaşi dată. În plus, toate aceste biserici sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului ("Sfânta Maria Mică"), pe 8 septembrie, iar pe 12 septembrie, în Biserica romano-catolică se sărbătoreşte Sfântul Nume al Mariei (aluzie la respectul datorat Maicii Sfinte şi încrederea în puterea invocării respectuoase a acestui Nume, ca semn de binecuvântare şi tărie în faţa ispitelor). Pe 25 martie biserica catolică şi cele ortodoxe sărbătoresc Buna-Vestire, în timp ce cea anglicană sărbătoreşte Ridicarea Sa la Ceruri. Bisericile ortodoxe, greco- şi romano-catolice sărbătoresc Intrarea în biserică a Maicii Domnului (sau Aducerea Maicii Domnului la Templu) pe 21 noiembrie. Biserica catolică mai sărbătoreşte Neprihănita Zămislire a Preasfintei Fecioare Maria pe 8 decembrie şi, după Conciliul al Doilea de la Vatican, a schimbat denumirea sărbătorii de 1 ianuarie din Tăierea împrejur în Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria, Maica lui Dumnezeu, Regina păcii. În evul mediu, în unele regiuni ale Europei de vest Adormirea şi Ridicarea la Ceruri se sărbătorea în ianuarie şi februarie. Biserica anglicană mai sărbătoreşte Purificarea Sfintei Fecioare Maria pe 2 februarie. Bisericile ortodoxe şi cele greco-catolice mai sărbătoresc: Adunarea [credincioşilor în cinstea] Preasfintei Fecioare, Născătoare de Dumnezeu pe 26 decembrie Acoperământul Maicii Domnului pe 1 octombrie Izvorul Tămăduirii în Vinerea luminată, adică vineri în Săptămâna luminată, de după Paşti Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana pe 9 decembrie Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului la 2 iulie Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului la 31 august.