Cetatea Liteni

Cetatea Liteni (Cetatea Geczy, Cetatea Lita), este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni (in maghiară Magyarléta) din judeţul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara. Cetatea Liteni este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj [1], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004 (cod CJ-I-m-A-07090.01). Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”, cetatea a avut un trecut foarte zbuciumat. În anul 1405 împăratul Zsigmond Luxemburgi (Sigismund de Luxemburg, 1368-1437) a dăruit cetatea oraşului Cluj, mai târziu a împărţit moşiile cetăţii in trei părţi: lui Jakcs Janos, lui Vana (un judecător) şi lui Laszlo (voievod de Beiuş). După moartea împăratului Sigismund de Luxemburg cetatea a trecut mai întâi în proprietatea lui Losonczi Dezsö, iar mai târziu (după anul 1441) în proprietatea lui Herepei Márk. În anul 1456, Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi) a dăruit cetatea unei verişoare a lui Pongracz Janos (Csolnokosi Klara). După ce familia acesteia s-a stins, cetatea a trecut succesiv în mâinile mai multor proprietari (Perenyi Orsolya, Corvin Janos, Balassa Ferenc, Artanhazi Bornemissza Boldizsar ş.a.). A fost grav avariată ca urmare a exploziei magaziilor de pulbere din subteranele cetăţii la 12 februarie 1562, în urma unui asediu. În 1569 ruinele şi pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut cetatea din nou locuibilă, descendenţii lui locuind aici timp de un secol (până aproximativ în a doua jumătate a secolului al XVII-lea). Numeroase legende se leagă de numele Geczy (numele "Cetatea Geczy" vine din aceasta perioadă). Nu există date precise asupra datei şi cauzelor abandonării definitive a cetăţii, dar este probabil că aceasta s-a petrecut în timpul luptelor Curuţilor conduşi de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 094), cetatea apare sub numele de „Altes Schloß” (“Vechiul Castel”).