Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca

Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr.31) a fost construită în trei etape: 1534-1544, 1576-1582 şi 1590-1600, predominant în stilul Renaşterii. Reprezintă un prototip pentru arhitectura epocii. Prima fază are încă influenţa stilului gotic, a doua fază a Renaşterii nord-italiene, iar faza a treia are accente spre baroc. În interiorul unei firide, incadrată de console, este desenat un cadran solar (vezi poza), unic în Transilvania. Ceasul este un semicerc, împarţit în porţiuni, care indica orele. În mijlocul semicercului, pe un cui, era dispusă o sârmă a cărei umbră măsura timpul, după mersul soarelui pe cer. Cadranul este unic, pentru că este singurul rămas din secolul XVI. Casa a început sa fie construită în stil renascentist, la comanda lui Adrianus Wolphard, paroh, apoi vicar episcopal şi consilier la Curtea Regală din Budapesta. Adrianus Wolphard a studiat ştiinţele umaniste la Universitatea din Bologna şi, întors la Cluj, a început construcţia imobilului. Mare admirator al renaşterii italiene, Adrianus a intridus motive specifice acesteia în clădirea construită. A murit însă, înainte de finalizarea lucrării, casa fiind continuată de fratele său, Stephanus Wolphard, jude-primar al oraşului Cluj, matematician şi astrolog de renume. În timpul vieţii lui Stephanus Wolphard s-a construit primul etaj al casei şi partea din spate a curţii şi, foarte probabil, lui i se datorează existenţa cadranului solar. Clădirea a fost definitivată abia după moartea lui Stephanus Wolphard, când soţia lui s-a recăsătorit cu Stephanus Kakas, membru al unei familii din Ungaria, refugiată în Transilvania, clădirea căpătând numele de „Wolphard-Kakas”. Casa avea la etaj şi un salon pe al cărui tavan era amenajat un zodiac astronomic. Din clădirea finalizată la 1600 a maă rămas neatins doar o parte din faţada parterului dinspre curte[1]. Clădirea a fost parţial demolată în 1894, o parte din ancadramentul uşilor şi ferestrelor fiind luate şi încastrate în casa pe care şi-a ridicat-o orfevrarul Elek Szathmari pe str. Republicii nr. 37. O altă parte împreună cu alte elemente de decor ale casei, se află astăzi în Lapidarul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.