Bătălia de la Somosierra

Bătălia de la Somo-Sierra, a opus, la sfărşitul lui noiembrie 1808 o armată franceză sub comanda Împăratului Napoleon I, unei armate a Juntei spaniole, conduse de generalul San Juan. Armata spaniolă ocupa trecătoarea Somosierra, prin care trecea drumul strategic dintre capitală şi oraşul Burgos. Împăratul francez, aflat la Boceguillas, află despre ocuparea trecătorii de către inamic şi se îndreaptă în direcţia respectivă, însoţit de corpul de armată al lui Victor (diviziile Villatte, Ruffin şi Lapisse), de cavaleria Gărzii şi de divizia de cavalerie a lui La Tour Maubourg. Lui Lapisse i se ordonă să cucerească Sepulveda, lui Ruffin să ia versantul nordic al Guadarrama. Cu toate acestea, Victor nu progresa aşa cum se aştepta, din cauza focului devastator al bateriilor spaniole (4 baterii de 4 piese, protejate de parapeţi) amplasate pe drum, în dreptul trecătoarei. Napoleon, sosit cu Garda, observă situaţia şi ordonă lăncierilor polonezi care îl escortau în acea zi să cucerească poziţia. Conduşi de Kozietulski, aceştia şarjază şi, în doar 7 minute, dau peste cap bateriile, fapt ce produce o asemenea panică în rândurile spaniole încât aceştia îşi masacrează comandantul şi rup rândurile, retrăgându-se în dezordine. În urma comportamentului lor extraordinar, regimentul de lăncieri polonezi este admis în Garda Imperială.[1]