Bătălia de la Lützen

Bătălia de la Lützen a avut loc pe data de 2 mai 1813, opunând o armată franceză unei armate pruso-ruse superioare numeric şi s-a încheiat cu victoria la limită a trupelor franceze. Bătălia început atunci când forţele prusace au atacat armata franceză, aflată în marş spre Leipzig. Primul atac major a avut loc în dreptul satului Kaja, care este pierdut şi recucerit de mai multe ori de francezi. Graţie unei manevre concepute de Împărat şi puse în practică de mareşalul Ney, francezii ajung să atace flancul armatei aliate, care, bombardată de o „mare baterie” şi atacată de Gardă, care recucereşte Kaja, este nevoită să dea înapoi. Un ultim atac al lui Blücher este respins şi, ca atare, armata pruso-rusă se retrage spre Dresda. Francezii, lipsiţi de cavalerie, nu pot definitiva victoria şi nici antama o urmărire eficace. Cu o zi înainte de bătălie, comandantul întregii rezerve de cavalerie a armatei franceze, mareşalul Bessières fusese ucis de o ghiulea, în timpul unei recunoaşteri.[1]