Bătălia de la Leipzig

Bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Naţiunilor a fost cea mai mare confruntare militară din Războaiele Napoleoniene, opunând o armată a celei de-a şasea coaliţii unei armate conduse de Napoleon I. Armata Coaliţiei era formată din prusaci, austrieci, ruşi, suedezi şi, începând cu 18 octombrie, din saxoni, care, deşi iniţial aliaţi ai francezilor, au întors armele; armata franco-aliată era formată din francezi, polonezi, italieni (atât din Regatul Italiei cât şi din Regatul Neapolelui). Cele trei zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliţiei, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franţa. Pe lângă cei aproape 70,000 de morţi, răniţi, dispăruţi şi prizonieri, francezii l-au pierdut şi pe prinţul polonez Poniatowski, Mareşal al Franţei. Coaliţia a pierdut la rândul său un număr mare de oameni dar victoria sa a fost incontestabilă.