Bătălia de la Hollabrunn (1809)

Bătălia de la Hollabrunn a opus, la 9 iulie 1809, în dreptul localităţilor Stockerau, Hollabrunn şi Znojmo, un Corp de armată austriac, al generalului Klenau unor elemente ale Corpului IV francez, aflate sub comanda mareşalului Masséna. Urmărind trupele austriece după bătălia de la Wagram, francezii lui Masséna s-au lovit de mai multe ori de austriecii lui Klenau într-o serie de lupte minore, dintre care cea mai importantă a avut loc la Stockerau. Apoi, pe 9 iulie, francezii din Corpul IV şi austriecii din Corpul VI s-au întâlnit, atunci când austriecii au decis să opună o puternică rezistenţă lângă Hollabrunn, unde Klenau a decis să reziste pe poziţii pentru a întârzia urmărirea franceză şi a permite celorlalte Corpuri austriece să se replieze în ordine. După ce a atacat puternic iniţial, cu singura divizie pe care o avea la dispoziţie, cea a lui Legrand, Masséna a fost nevoit să se oprească şi să aştepte venirea celorlalte trei divizii ale sale. Pierderile celor două armate nu se cunosc, dar se ştie că Feldmarschalleutnant Klenau a primit Ordinul Maria-Tereza pentru abilitatea demonstrată în această acţiune.