Bătălia de la Eckmühl

Bătălia de la Eckmühl, denumită şi Bătălia de la Eggmühl a avut loc între 21 şi 22 aprilie 1809, fiind una dintre confruntările majore din Războiul celei de-a Cincea Coaliţii. Bătălia a opus o armată franco-germană, la început sub comanda lui Davout, apoi a lui Napoleon I, unei armate austriece, conduse de Arhiducele Carol al Austriei. Bătălia a început în jurul orei 13:50, atunci când corpul de armată al lui Davout a atacat armata austriacă, superioară numeric, cu scopul de a o fixa, pentru a permite restului armatei franceze să intervină. Acest lucru se întâmplă şi astfel Arhiducele Carol şi generalul Bellegarde sunt prinşi între două focuri. Începută iniţial în jurul satelor Ober-Leuchling şi Unter-Leuchling, bătălia se mută treptat spre est, pe măsură ce francezii avansează şi austriecii cedează teren. Generalul austriac Rosenberg lansează un atac violent asupra bavarezilor dar aceştia sunt în măsură să răspundă adecvat, astfel că întreaga armată austriacă risca să fie întoarsă. Ca atare, austriecii sunt nevoiţi să se retragă şi să se baricadeze la Eckmühl, wurtemburghezii reuşind în acelaşi timp să ocupe Landach. În aceste momente este ucis de o ghiulea generalul francez Cervoni, chiar în timp ce se consulta cu mareşalii Davout şi Masséna, care scapă însă neatinşi. Arhiducele Carol, dorind să păstreze cu orice preţ ruta sa de retragere, drumul spre Landshut, pierde poziţia de la Eckmühl, semn că a pierdut bătălia. Dorind să îşi acopere retragerea, Arhiducele aruncă în luptă cuirasierii lui Gottesheim, care sunt respinşi de două ori, după o lungă şi sângeroasă luptă cu cuirasierii francezii din diviziile Nansouty şi St. Sulpice, luptă ce a avut loc în jurul localităţii Egglofsheim. Victoria franceză, deşi importantă, nu a fost una decisivă strategic, deoarece trupele austriece s-au putut retrage în bună ordine în Boemia. Cu toate acestea, în urma bătăliei, corpul Arhiducelui Ludovic şi corpul generalului Hiller au fost definitiv separate de grosul armatei austriece.[1].