Euclid

Euclid din Alexandria (greacă: Εὐκλείδης, Euclides), originar din Damasc (cca. 325 î.Hr. - 265 î.Hr.) a fost un matematician grec care a trăit şi predat în Alexandria în Egipt în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 î.Hr. – 283 î.Hr.). Despre viaţa lui Euclid nu s-au păstrat nici un fel de date, de aceea se spune că viaţa lui se confundă cu opera. Dar nici aceasta nu s-a păstrat în întregime. În afara de cartea Stihia, în traducere românească Elementele, tradusă în peste 300 de limbi, în care Euclid pune bazele aritmeticii şi ale geometriei plane şi spaţiale, s-au mai păstrat câteva cărţi dintre care: Datele, lucrare ce cuprinde teoreme şi probleme care completează Elementele, precum şi Optica, privită ca o geometrie a "razei vizuale". A iniţiat tradiţia de a indica sfârşitul unei demonstraţii prin expresia latină: Quod erat demonstrandum sau Q.E.D., în traducere: Ceea ce era de demonstrat. Într-o anecdotă, scrisă după 800 de ani de la moartea sa, se povesteşte că Ptolemeu I l-ar fi rugat pe Euclid să-i arate o cale mai uşoară ca să înţeleagă geometria, iar Euclid ar fi răspuns: „În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”. Euclid a expus cercetările în domeniul opticii în tratatele Optica şi Catoptrica. În cel dintâi a prezentat noţiunea de rază de lumină şi a formulat, pentru prima dată, legea propagării rectilinii a luminii: „Razele... se propagă în linie dreaptă şi se duc la infinit”. În continuare Euclid a analizat probleme geometrice de aplicare a acestei legi: formarea umbrei, obţinerea imaginilor cu ajutorul orificiilor mici, problema dimensiunilor aparente ale corpurilor şi determinarea distanţelor până la ele. În Catoptrica Euclid a menţionat că: „tot ce este vizibil se vede în direcţie rectilinie”. În tratatul menţionat a fost cercetată propagarea luminii de către corpuri. Desi multe din rezultatele din Elemente au fost descoperite de matematicienii de dinainte, una dintre realizarile lui Euclid a fost sa le prezinte intr-un singur cadru, logic si coerent, pentru a putea fi usor folosite. A fost inclus si un sistem riguros de dovezi matematice ce constituie baza matematicii încă si astăzi, 23 de secole mai tarziu. Chiar daca a fost cunoscuta in special pentru informatiile din geometrie, cartea Elementele include de asemenea si teoria numerelor. Este vorba despre legatura dintre numerele perfecte si numerele prime de tip Mersenne, despre infinitatea de numere prime. Euclid lema factorizarea ce aduce la teorema fundamentala a aritmeticii. Sistemul geometric descris in Elemente a fost cunoscut pentru mult timp ca simpla geometrie si era considerata singura geometrie posibila. Totusi astazi sistemul este deseori denumit geometrie euclidiana, pentru a o diferentia de asa numita geometrie non-euclidiana , descoperita in secolul XIX.