Ucraina (ucraineană Україна / Ucraiina, AFI /ukra'jina) este o ţară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria - în vest, România şi Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră şi Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este oraşul Kiev.
Sport
Ucraina a profitat de pe urma accentului pus de conducerea sovietică pe educaţia fizică. Astfel de politici au lăsat Ucrainei sute de stadioane, bazine, săli de sport şi alte elemente de infrastructură sportivă.[100] Cel mai popular sport în Ucraina este fotbalul. Competiţia naţională de cel mai înalt nivel este Vîşcea Liha, primul eşalon fotbalistic ucrainean. Cele mai de succes cluburi din Vîşcea Liha sunt marile rivale Dinamo Kiev şi Şahtior Doneţk. Deşi Şahtior este campioană a Ucrainei, Dinamo Kiev are cel mai bogat palmares din istoria fotbalului ucrainean, fiind de două ori câştigătoare a Cupei Cupelor, a unei supercupă a Europei, de 13 ori campioană a URSS şi de 12 ori campioană a Ucrainei, în timp ce Şahtior a câştigat doar patru campionate ale URSS şi patru ale Ucrainei.[101] Mulţi fotbalişti ucraineni au jucat în echipa naţională a Uniunii Sovietice, cei mai importanţi fiind Igor Belanov şi Oleg Blohin, câştigători ai Balonului de Aur pentru cel mai bun fotbalist al anului. După căderea Uniunii Sovietice, un singur ucrainean a mai câştigat acest trofeu, şi anume Andrei Şevcenko, căpitanul echipei naţionale ucrainene. Echipa naţională a debutat în turneele finale de campionat mondial sau european în Campionatul Mondial de Fotbal din 2006, atingând faza sferturilor de finală, fiind învinşi de Italia. Alţi sportivi ucraineni cu rezultate notabile sunt boxerii Vitali şi Vladimir Kliciko, cei doi fraţii obţinând titlul mondial la categorie grea. Ucraina a debutat la olimpiade la ediţia din 1994 a Jocurilor Olimpice de iarnă. Deocamdată, Ucraina a avut mult mai mult succes la Olimpiadele de vară — 69 de medalii la trei ediţii — la cele de iarnă obţinând doar cinci medalii la patru ediţii. Ucraina este plasată pe locul 36 după numărul de medalii câştigate în istoria Jocurilor Olimpice, toate ţările plasate pe un loc mai bun, cu excepţia Rusiei, fiind prezente la mai multe ediţii.
Literatura
Istoria literaturii ucrainene datează din secolul al XI-lea, după creştinarea Rusiei Kievene.[97] Scrierile vremii erau mai ales bisericeşti şi erau scrise în slavonă. Relatările istorice ale vremii sunt denumite cronici, iar cea mai semnificativă cronică a perioadei este cronica lui Nistor.[98] Activitatea literară a suferit un declin puternic în timpul invaziei mongole. Literatura ucraineană a reînceput să se dezvolte în secolul al XIV-lea, şi a înregistrat progrese deosebite în secolul al XVI-lea odată cu introducerea tiparului şi cu începutul perioadei de glorie a cazacilor, sub dominaţie rusească şi polonă. Cazacii au stabilit o societate independentă şi au popularizat un gen nou de poem epic, care a marcat un vârf al literaturii orale ucrainene.[98] Aceste progrese au fost apoi anulate în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea, când publicarea în limba ucraineană a fost descurajată. Dar până la sfârşitul secolului al XVIII-lea limba ucraineană literară modernă s-a perfecţionat. Secolul al XIX-lea a debutat în Ucraina cu o perioadă de promovare a limbii locale, iniţiată de Ivan Kotliarevski cu lucrarea sa Eneida, prima lucrare publicată scrisă în ucraineana modernă. Până în anii 1830, a început dezvoltarea romantismului ucrainean, fiind perioada de glorie a celei mai importante figuri a culturii naţionale ucrainene, pictorul şi poetul romantic Taras Şevcenko. Ivan Kotliarevski este considerat părintele literaturii în limba ucraineană, iar Şevcenko este simbolul renaşterii naţionale.[99] Apoi, în 1863, utilizarea limbii ucrainene în tipărituri a fost interzisă de Imperiul Rus.[13] Aceasta a afectat grav activitatea literară din regiune, iar scriitorii ucraineni au fost obligaţi fie să publice în limba rusă, fie să-şi publice lucrările în Galiţia austriacă. Interdicţia nu a fost ridicată oficial, dar în urma revoluţiei din 1917 şi a venirii la putere a bolşevicilor, a fost ignorată. Literatura ucraineană a continuat să înflorească în primii ani ai perioadei sovietice, când erau acceptate aproape toate curentele literare. Lucrurile s-au schimbat drastic în anii 1930, când Stalin şi-a implementat politica de realism socialist. Doctrina nu era îndreptată direct împotriva literaturii în limba ucraineană, dar a impus ca autorii să folosească un anumit stil în lucrările lor. Activităţile literare au continuat să fie limitate în perioada comunistă şi doar după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991, scriitorii au fost liberi să se exprime după cum doreau.
Cultura
Obiceiurile ucrainene sunt puternic influenţate de creştinism, religia cu cei mai mulţi practicanţi în ţară.[83] Rolurile sexelor tind să fie şi ele repartizate în manieră tradiţională, bunicii jucând un rol mai mare în educaţia copiilor decât în ţările occidentale.[84] Cultura ucraineană a fost influenţată şi de vecinii de la vest şi de la est ai ţării, fapt ce se reflectă în artele plastice, arhitectură şi muzică. Epoca comunistă a avut un efect puternic asupra artelor.[85] În 1932, Stalin a făcut realismul socialist politică de stat în Uniunea Sovietică, promulgând decretul "pentru reconstrucţia organizaţiilor artistice şi literare". Această manieră controlată de stat a inhibat în mare măsură creaţiile originale. În timpul anii 1980, a fost introdusă politica glasnost (deschiderea) şi artiştii sovietici au fost mai liberi să se exprime.Tradiţia vopsirii ouălor de Paşti, cunoscute sub numele de pîsankî, datează de multă vreme în Ucraina. Pe ouă se desenează cu ceară pentru a se realiza formele; apoi, se aplică vopseaua pentru a le colora, aceasta neacoperind părţile trasate cu ceară. După ce se vopseşte oul, se înlătură ceara, lăsând doar formele colorate. Această tradiţie este mai veche de o mie de ani, dinaintea apariţiei creştinismului în Ucraina. Bucătăria tradiţională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, peşte şi ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulţi cartofi, cereale şi legume proaspete şi murate. Printre mâncărurile tradiţionale ucrainene se numără varenîkî (găluşte fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireşe), borş şi holubţî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi şi carne). Printre specialităţile ucrainene se numără şi puiul Kiev şi prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul şi cafeaua, precum şi berea, vinul şi horilka.[88]
