Join US!

01 septembrie 2011

János Apáczai Csere

János Apáczai Csere (n. 10 iunie 1625, Apaţa, Transilvania - d. 31 decembrie 1659, Cluj) este unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raţionalismului cartezian şi al sistemului lui Nicolaus Copernic. [modificare] Biografie Rămas orfan de mic, Apáczai a studiat cu mari greutăţi financiare la Cluj şi la Alba-Iulia, între 1636 şi 1643. De două ori a fost nevoit să întrerupă studiul, din lipsă de bani. Colegiul de la Alba-Iulia oferea cele mai înalte standarde ale învăţământului universitar din Transilvania. Aici, Apáczai îi va întâlni pe profesorii Alsted şi Bisterfeld, care îl vor influenţa decisiv pe tânărul student. În 1648, profesorul Bisterfeld l-a convins pe episcopul reformat István Katona să îi acorde o bursă de studiu lui Apáczai. Acesta şi-a continuat studiile la Franeker, Leiden şi Utrecht. În aprilie 1651, Apáczai a primit titlul de doctor în teologie de la Universitatea din Harderwijk. În timpul studiilor sale în Utrecht, a luat la cunoştinţă de lucrările lui Descartes. Totodată, pe lângă studii, aici a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Aletta van der Maet. În Utrecht a scris „Enciclopedia Maghiară”, cea mai importantă lucrare a sa, expunându-şi motivele de creaţie în prefaţa scrisă în limba latină: „Dorinţa mea a fost aceea de a acoperi lipsa alarmantă de cărţi în limba natală, după cum am putut mai bine, şi să ofer studenţilor un singur volum din care aceştia să poată deprinde toate capitolele ştiinţei, în limba lor maternă.”. Partea a patra şi a cincea din enciclopedie cuprind câte un capitol despre aritmetică şi respectiv geometrie, informaţiile fiind sintetizate din lucrările lui Peter Ramus şi ale lui Willebrord van Royen Snell. Materialul reprezintă mai degrabă o colecţie de teoreme şi formule, decât o prezentare utilă începătorilor, mulţi dintre termenii matematici folosiţi de Apáczai fiind utilizaţi şi astăzi, în limba maghiară. În 1653 Apáczai a fost chemat în Transilvania de către principele György Rákoczi al II-lea şi numit profesor la colegiul din Alba-Iulia. Aici, Apáczai a predat ştiinţele exacte, bazându-se pe sistemul lui Descartes şi pe o viziune puritanistă. Din cauza acestei abordări, va ajunge în scurtă vreme în conflict cu mulţi dintre colegii săi, fiind în cele din urmă (1655) pârât principelui şi îndepărtat din funcţie. Principele Rákóczi l-a desemnat pe Apáczai în funcţia de profesor la colegiul din Cluj. Situaţia nu era una favorabilă, întrucât noul loc de studiu era net inferior celui din Alba-Iulia. Cu toate acestea, mulţi dintre studenţii care au protestat la scoaterea din funcţie a lui Apáczai l-au urmat la Cluj. În plină putere creatoare, la nici 35 ani Apáczai moare la Cluj în 1659, iar nu peste mult timp decedează atât soţia, cât şi copilul acestuia.