Ferenc Herczeg

Născut într-o familie burgheză înstărită din Vârşeţ, învaţă limba maghiară la şcoală.Debutează în cariera scriitoricească la începutul anilor 90 al secolului XIX.La începutul carierei scrie romane şi proză scurtă, mai tărziu se dedică şi dramaturgiei.Primul roman îl scrie în timpul detenţiei sale la închisoarea din Vác, unde îşi ispăşeşte condamnarea pentru un duel sfârşit cu moartea oponentului său.După eliberarea cu mult înaintea termenului, în anul 1891 devine jurnalist la Budapesti Hírlap (Jurnalul de Budapesta). Dobândeşte faimă în cercurile literare şi succes la publicul cititor surprinzător de repede prin publicarea unui mare număr de nuvele şi comedii.Succesele înregistrate îl ambiţionează să devină „scriitorul naţiunii”.Pornind de la această dorinţă, începe să publice romane de factură istorică, dar periodic revine la genurile cultivate în tinereţe, scriind proză care are un imens succes pe piaţa de bestselleruri.Popularitatea sa este amplificată şi prin gazeta de mare tiraj Új Idők, pe care o conduce timp de decenii (1895-1945).Odată cu înaintarea în vârstă activitatea sa literară scade ,astfel că după cel de al Doilea Război Mondial încetează să mai publice.