Join US!

02 septembrie 2011

Avraham ibn Ezra

Avraham ibn Ezra s-a născut la Tudela, în Navarra, în vremea dominaţiei arabe a emirilor din Zaragoza. A trăit o vreme la Córdoba. Despre viaţa lui nu se ştiu multe detalii. Se spune că la Granada l-ar fi cunoscut pe poetul Yehuda Halevi al cărui prieten şi poate chiar ginere ar fi devenit. După 1109 ei ar fi călătorit împreună prin Spania musulmană (Al-Andalus) şi Africa de Nord. Înainte de anul 1140 el a părăsit Spania din cauza persecuţiilor împotriva evreilor de sub stăpânirea Almohazilor, după alte surse din motive personale, dezamăgit fiind de convertirea la Islam a unuia din fiii săi, poetul Iţhak ibn Ezra (Itzhak ibn Ezra) (deşi după unele surse această convertire ar fi avut loc abia în 1143 la Bagdad). În ultimele două decenii din viaţă, a dus un trai de permanentă pribegie, parcurgând Africa de Nord, (inclusiv Egiptul), Palestina, Italia (mai ales la Roma, Lucca, Mantua, Verona) , sudul (Rodez , Narbonne, Beziers ) şi nordul Franţei (Rouen,Dreux), în 1158 Anglia ( la Londra) si la Oxford şi apoi iar în Provence , - la Narbonne în 1161 - până la decesul său în 23 sau 28 ianuarie 1167 nu se ştie precis în ce loc - unii presupun ca la Rodez, în Provence sau la graniţa dintre Navarra şi Aragon, la Calahorra, după alţii poate la Roma sau în cursul unui pelerinaj în Ţara Sfântă. Legenda povesteşte că, într-una din călătorii, a fost capturat de piraţi, însă ar fi fost pus în libertate după ce l-ar fi învins pe căpitanul vasului la o întrecere de ghicitori. În nordul Franţei a făcut cunostinţă cu vestitul teolog aşkenaz Rabenu Tam. Comentariul lui Avraham ibn Ezra la cartea Exodul, Neapole 1488 [modificare] Opere Avraham Ibn Ezra a desfăşurat o bogată activitate literară şi ştiinţifică: s-a distins încă în Spania ca poet si gânditor, dar majoritatea operelor sale care s-au păstrat, le-a scris în a doua parte a vieţii, în cursul peregrinărilor sale prin lume. Prin lucrările sale de lingvistică ebraică şi comentariile sale la Biblie, a contribuit considerabil la familiarizarea evreilor din Europa creştină medievală cu tezaure de cunoştinţe acumulate în domeniul studiilor iudaice în limba arabă.