Albert Wass

S-a născut la Răscruci, Judeţul Cluj şi a decedat în urma sinuciderii, la 17 februarie, 1998 în Astor, Florida. A fost fiul lui Endre Wass (1886–1975) şi al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883–1960). A fost un nobil maghiar, deţinând titlul de Conte de Czege şi Szentegyed, fiind totodată inginer forestier, scriitor şi poet. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituţii academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoştinţele sale forestiere.[1] În mai 1946, atât Albert Wass cât şi tatăl său Endre Wass, au fost condamnaţi la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate,[2] fiind găsiţi responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat şase locuitori din Sucutard [3]şi a executat patru dintre ei (doi români şi două evreice) în localitatea Ţaga.[3][4] Albert Wass a fost găsit responsabil şi pentru instigarea şi provocarea măcelului de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţi unguri, conduşi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile.[4] Wass este în continuare considerat criminal de război,[5] fiind documentat de Muzeul Holocaustului[necesită citare] şi de organizaţia internaţională pentru drepturile omului, Centrul Simon Wiesenthal[necesită citare]. La 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de petentul Andreas Wass, în calitate de fiu al condamnatului decedat Albert Wass, împotriva sentinţei nr. 1 din 13 martie 1946 a Tribunalului Poporului, prin care acuzaţii Andrei Wass, Albert Wass şi alţii au fost condamnaţi la moarte în contumacie.[6] Albert Wass rămâne condamnat la moarte şi prin decizia Înaltei Curţi.[7] Deşi este considerat criminal de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localităţi locuite predominant de maghiari, dar şi în mai multe localităţi din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea antisemitismului din România (MCA), afiliat la Anti Defamation League, una din cele mai puternice organizaţii evreieşti din lume, a protestat faţă de existenţa mai multor statui ale acestui criminal de război, sesizând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termenii „Cu deosebită îngrijorare am luat la cunoştinţă de faptul că statui ale lui Wass Albert, criminal de război condamnat în contumacie în 1946, sunt amplasate în instituţii publice sau pe spaţii cu acces public”.[8] Fiul său a fost unul dintre coordonatorii din Războiul din Golf, moment după care a fost propus ca Reprezentat al Forţelor Armate Nord Americane pentru Europa de Est (post care i-ar fi conferit multe avantaje aici), dar decizia a fost anulată, până să fie pus în funcţie, poate şi din cauza istoricului familiei sale de aici.[necesită citare] În Ungaria şi în comunitatea maghiară, Wass este considerat un erou, un mare poet şi o victimă a regimului de atunci.