Matei Vişniec

Copilăria şi-a petrecut-o la Rădăuţi şi la Costileva, sat locuit de etnici ucraineni. Tatăl său era contabil, iar mama învăţătoare. Familiei sale i s- a fi confiscat pământul pe care-l deţinea şi îl lucra. De mic, viitorul dramaturg observă că trebuie să adopte la şcoală şi mai târziu în viaţa activă o ideologie despre care ştia că nu era nici pe departe perfectă. Această diferenţă între realitate şi modul în care este înfăţişată, cum ar fi spus tatăl său contabil, între vorba si fapta, va fi o sursa de inspiratie pentru multe dintre piesele sale. În perioada 1965- 1975 va urma cursurile şcoalii primare şi ale liceului în oraşul natal. Acum va publica primele poeme în revista şcolii, "Lumina", apoi în revista "Cutezătorii" unde este prezentat de poetul Virgil Teodorescu. În luna octombrie 1972 se va produce debutul literar naţional, printr-o serie de poeme publicate în revista Luceafărul. Din copilăria într-un oraş în genul acelora „în care nu se întâmplă nimic”, cum spunea Minulescu, i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuţi. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentaţia teatrală. Atmosfera oraşului natal din perioada copilăriei sale îi va inspira ideea piesei Angajare de clown. [modificare] Opere în limba română Se mută apoi la Bucureşti unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică şi modernă. Sensul invers nu era valabil, cenzura îi interzice unele texte, limitându-i creaţia. Între 1980 şi 1987 va fi profesor de istorie şi geografie în comuna Dorobanţu-Plătăreşti din judeţul Călăraşi. Piesele scrise între 1977 şi 1987 au fost cenzurate şi circulau pe ascuns, doar poemele îi erau publicate. Între 1977 şi 1987 scrie cu aviditate cîteva volume de poezie, numeroase piese de teatru, un roman şi câteva scenarii de film. Cu excepţia poeziei, celelalte texte sunt refuzate sistematic de cenzură; autorul reuşeşte însă să-şi fotocopieze piesele în numeroase exemplare şi să le pună în circulaţie în mediul teatral şi literar, un bun exemplu de samizsdat literar. A fost membru activ al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. Înainte de 1989 i-au apărut în România: La noapte va ninge (Editura Albatros, 1980), Oraşul cu un singur locuitor (Editura Albatros, 1982), Înţeleptul la ora de ceai (Editura Cartea Românească, 1984). Debutează în volum la Editura Albatros în 1980 cu culegerea de poeme La noapte va ninge. Publică mai multe grupaje de poezie, precum şi fragmente de teatru, în principale reviste şi ziare literare naţionale şi studenţeşti: România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Cronica, Viaţa Românească, Vatra, Echinox, etc.