H. G. Wells

Herbert George Wells, al patrulea şi ultimul copil al lui Joseph Wells (proprietar de magazin şi amator de cricket) şi al soţiei sale Sarah Neal (fostă servitoare), s-a născut pe 21 septembrie 1866, la Atlas House, 47 High Street, Bromley în districtul Kent. Familia sa făcea parte din clasa mijlocie inferioară. O moştenire le-a permis să achiziţioneze un magazin de bibelouri, fără a fi o afacere prosperă. Joseph vindea batoane, mingi de cricket şi alte echipamente la meciurile pe care le juca şi primea o sumă incertă de bani din meciuri deoarece la vremea aceea nu existau jucători de cricket profesionişti şi plata provenea din donaţii sau plăţi mici de la cluburile pentru care erau jucate meciurile. Un eveniment important din copilăria micului Wells a fost un accident pe care l-a avut în 1874 şi care l-a lăsat imobilizat la pat, având un picior rupt. Pentru a-şi ocupa timpul a început să citească cărţi aduse de tatăl său din biblioteca locală. A ajuns repede un devorator de lectură şi astfel a căpătat şi dorinţa de a scrie. Mai târziu, în acelaşi an, a intrat la Academia Comercială Thomas Morely, unde a studiat până în 1880. În 1877 tatăl său, Joseph Wells, şi-a fracturat coapsa. Accidentul a pus capăt carierei sale în cricket iar câştigurile magazinului nu erau suficiente pentru a compensa pierderea lui. Nemaifiind capabili de a se susţine financiar familia a decis să îşi plaseze copiii ca învăţăcei la diferite ocupaţii. Din 1881 până în 1883 Wells a avut o nefericită perioadă ca postăvar la Southsea Drapery Emporium. Experienţele sale au fost mai târziu utilizate ca inspiraţie pentru nuvelele Roţile Norocului şi Kipps. Mama şi tatăl lui Wells nu se împăcau prea bine unul cu celălalt (ea era protestantă iar el un liber cugetător). Când mama sa s-a întors să lucreze ca servitoare (în Uppark, o casă în Sussex) o condiţie a locului de muncă a fost ca să nu aibă spaţiu pentru soţ sau copiii. Ca urmare, părinţii săi au dus vieţi separate deşi nu au divorţat niciodată şi nu au avut alte relaţii. Wells a eşuat ca postăvar dar şi ca asistent chimist. După fiecare eşec se ducea la Uppark, unde îşi petrecea timpul la bibliotecă. Acolo citeşte lucrările multor clasici, incluzând Republica lui Platon şi Utopia lui Thomas More. [modificare] Profesor H. G. Wells în 1907 la uşa casei sale din Sandgate În 1883, şeful lui Wells l-a dat afară fiind nesatisfăcut de munca lui (un verdict cu care Wells avea să fie de accord mai târziu), iar tânărul era departe de a fi nemulţumit de acest rezultat. Mai târziu în acel an a devenit profesor asistent la Midhurst Grammar School în West Sussex până când a obţinut o bursă la Şcoala Normală de Ştiinţă (mai târziu Colegiul Regal de Ştiinţă) în Londra studiind biologia cu T.H. Huxley. Mai târziu a ajutat la înfiinţarea Asociaţiei Regale a Colegiului Ştiinţei devenind în 1909 primul ei preşedinte. Wells a studiat în noua lui şcoală până în 1887 cu o alocaţie săptămânală de 21 shilings datorită bursei. Aceasta trebuia să fie o sumă comfortabilă dar în autobiografia sa Wells spune mereu despre situaţia precară prin care trecea. A intrat repede la Societatea de dezbateri a şcolii. Aceşti ani marchează începutul intereselor sale în reformarea societăţii. La început, apropiind subiectul prin Republica lui Platon, s-a orientat rapid spre ideile contemporane despre socialism aşa cum erau exprimate de Fabian Society şi din lecturile trimise la Kelmscott House, casa lui William Morris. A fost totodată printre fondatorii revistei şcolare The Science School Journal, o publicaţie care îi permitea să îşi exprime părerile despre literatură şi societate. Astfel îşi încearcă talentul în ficţiune cu prima versiune a romanului Maşina timpului, ce a fost publicat sub numele Cronica Argonauţilor. Anul şcolar 1886-1887 a fost ultimul an al studiilor sale. Deşi a trecut cu brio examenele de biologie şi fizică, lipsa lui de interes în geologie a dus la eşecul absolvirii şi pierderea bursei. Doar în 1890, Wells a obţinut o diplomă în Zoologie de la Universitatea din Londra Programul Extern. După părăsirea Şcolii Normale de Ştinţă, Wells nu avea nici o sursă de venit. Mătuşa sa, Mary, o verişoară a tatălui său, l-a invitat să stea cu ea o perioadă întrucât nu avea unde să locuiască. În timpul acestei şederi a devenit interesat de fiica mătuşii sale, Isabel. În 1889-90 a fost profesor la Şcoala Henley House unde a predat şi l-a admirat pe A.A. Milne. [modificare] Viaţa privată În 1891 Wells s-a căsătorit cu verişoara sa, Isabel Mary Wells, dar a părăsit-o în 1894 pentru o studentă de-a lui, Amy Catherine Robbins, cu care s-a căsătorit în 1895. A avut 2 fii, George Philip (cunoscut ca "Gip") în 1901 şi Frank Richard în 1903. În timpul căsătoriei sale cu Amy, Wells a avut numeroase aventuri, incluzând-o pe americanca activistă a controlului naşterii, Margaret Sanger, şi novelista Elizabeth von Arnim. În 1909 a avut o fiică, Anna-Jane, cu scriitoarea Amber Reeves, ai cărei părinţi, William şi Maud Pember Reeves i-a cunoscut prin Fabian Society. În 1914 a avut un fiu, Anthony West, cu nuvelista Rebecca West. Deşi Amy a cunoscut unele din aventurile soţului său, a rămas căsătorită cu Wells până la moartea ei, în 1927. Wells a avut relaţii şi cu Odette Keun şi Moura Budberg. [modificare] Artist Ca o metodă de a se exprima, Wells tindea să schiţeze foarte mult. Un loc comun pentru acestă activitate era jurnalul lui şi acoperea o varietate de teme, de la politică la comentarii cu privire la contemporanii săi literari şi interesele sale romantice. În timpul căsătoriei sale cu Amy Catherine, pe care a poreclit-o Jane, a schiţat numeroase picturi, multe dintre ele fiind comentarii despre căsătoria lor. Wells şi-a numit schiţele „picshuas”. Acestea au fost teme de studiu pentru studenţii săi mulţi ani la rând. [modificare] Jocuri Căutând un mod mai complex pentru a juca jocuri de război, Wells a scris Floor Games (1911), urmată de Little Wars (1913). Aceasta din urmă este considerată astăzi ca primul joc de război recreaţional iar Wells este considerat de unii ca „Părintele jocurilor de război miniatură”