Turnul Babel

Turnul Babel (în ebraică מגדל בבל Migdal Bavel, în arabă برج بابل Burj Babil) este o structură pomenită în capitolul 11 din Geneză, un turn uriaş intenţionat a fi principala realizare a oraşului Babilu, numele akkadian pentru Babilon. Babel era un oraş unde întreaga omenire era unită, toţi oamenii vorbind o singură limbă şi migrând dinspre est; era oraşul regelui Nimrod, şi primul oraş construit după Potop. Oamenii au hotărât ca oraşul lor să aibă un turn atât de mare încât vârful său "să ajungă la cer." (וְרֹאשׁוֹ בַשָּׁמַיִם). Însă, după cum scrie în Biblie, Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false, cu scopul de a aduce faima constructorilor lui. - Geneza 11:4. Însă Dumnezeu, (scris în ebraică YHWH; tradus în română ca Yahweh, Iehova, sau cel mai adesea, Domnul), văzând că oamenii păcătuiau împotriva lui, le-a încurcat limbile şi a împrăştiat oamenii pe tot Pământul. "Babel" este cuvântul echivalent în limba ebraică al cuvântului akkadian Babilu, un oraş cosmopolit recunoscut pentru multitudinea de limbi vorbite.[1] Turnul Babel a fost de mai multe ori asociat cu unele structuri cunoscute, mai ales cu Etemenanki, zigguratul lui Marduk, de Nabopolassar (610s BC). O viziune sumeriană a acestei poveşti se păstrează în Enmerkar şi Domnul Arattei.